Natura, cultura și istoria Brașovului – cele 3 motoare ale dezvoltării urbane.

Primul oraș din țară în care românii ar vrea să trăiască. Și primul pe care turiștii străini să vrea să îl viziteze

Îmi doresc ca Brașovul să devină un oraș în care cei mai mulți dintre români ar vrea să trăiască. 

Să fie orașul pe care toată lumea îl dă ca exemplu de dezvoltare. 

Să fie primul oraș pe care un străin care vine în România să vrea să-l viziteze.

Vreau ca natura, cultura și istoria Brașovului să devină motorul dezvoltării urbane. 

Îmi doresc ca fetele mele să trăiască într-un oraș în care poți să respiri aer curat, în care cei mai mulți oameni să meargă pe jos, cu bicicleta sau cu mijloace de transport în comun moderne, care nu poluează. 

Un oraș în care natura este la ea acasă, alături de o industrie performantă și un mediu academic dezvoltat. 

Vreau un oraș care îmbrățișează viitorul și nu unul care se agață de trecut.

Tu ce-ți dorești pentru Brașov?

PRINCIPII pentru o bună administrare

Primul lucru pe care îmi doresc să îl schimb dacă sunt ales Primar este relația dintre Primărie și brașoveni.

Brașovul a fost un oraș care s-a dezvoltat pe ideea de comunitate. Tot ce prețuim acum este rezultatul unui efort cumulativ al breslelor de odinioară.

Comunitățile locale trebuie să își recâștige rolul central în procesul de administrare al orașului, iar brașovenii încrederea în Primarul lor.

Vom transforma Brașovul în orașul pe care ni-l dorim:

ÎMPREUNĂ

Decidem împreună cum va arăta Brașovul copiilor noștri. Informarea, consultarea și implicarea cetățenilor sunt esențiale în acest proces.

TRANSPARENT

Primarul este angajatul comunității și răspunde pentru felul în care reprezintă interesul public.

EFICIENT

Toți cei care vor lucra în administrația locală o vor face profesionist și cu dragoste pentru oraș.

10 Programe pentru Brașov ​

Brașovul verde

Deși este înconjurat de munți, Brașovul ocupă un loc rușinos în topul orașelor reședință de județ cu cea mai mică suprafață verde pe cap de locuitor. Avem atât datoria de a proteja și conserva spațiile verzi existente cât și misiunea de a lua măsuri urgente pentru înverzirea orașului nostru.

Brașovul are nevoie de parcuri noi, de copaci, de spații verzi între blocuri. “Un parc în fiecare cartier” este un proiect care va aduce beneficii multiple brașovenilor, având impact major în zona de sănătate publică.

Dealurile verzi și pădurile din jurul Brașovului se numără printre moștenirile noastre cele mai de preț. Ne vom asigura că le protejăm acum pentru generațiile viitoare înființând Parcul Natural Brassovia – Geoparc UNESCO. Acesta va aduce atât protecție aerului pe care îl respirăm, precum și oportunități de turism neinvaziv, axat pe activități montane și practicarea sporturilor în natură.

Brașovul verde

Când vorbim despre aerul pe care îl respirăm, despre spațiile verzi ale Brașovului, despre cum ocrotim biodiversitatea, cum folosim resursele, cum gestionăm deșeurile, nu ne raportăm doar la calitatea vieții noastre prezente, ci și la dezvoltarea durabilă a orașului în care trăim. 

Avem atât datoria de a proteja și conserva spațiile verzi existente, cât și misiunea de a lua măsuri urgente pentru înverzirea orașului nostru, Brașovul ocupând un loc rușinos în topul orașelor reședință de județ cu cea mai mică suprafață verde pe cap de locuitor (5mp), deși este înconjurat de munți.  

Brașovul are nevoie de parcuri noi, de copaci, de spații verzi între blocuri.

Dealurile verzi și pădurile din jurul Brașovului se numără printre moștenirile noastre cele mai de preț. Ne vom asigura că le protejăm acum pentru generațiile viitoare înființând Parcul Natural Brassovia-Geoparc UNESCO. Acesta va aduce atât protecție aerului pe care îl respirăm, precum și oportunități de turism neinvaziv, axat pe activități montane și practicarea sporturilor în natură.

 

Parcul Natural Brassovia – Geoparc Unesco

Există oameni care călătoresc mii de kilometri pentru a vizita un parc natural. Noi am putea să îl avem la ieșirea din bloc. 

Brașovul deține 14.000 de ha de pădure. O mare parte din aceasta este încadrată silvic drept “pădure de producție”, deși pentru brașoveni ea este o pădure cu rol peisagistic și de recreere. 

Parcul Natural Brassovia - Allen Coliban Primaria Brasov

Prin proiectul Parcului Natural Brassovia – Geoparc Unesco, peste 8000 de hectare își vor schimba destinația, în sensul protejării și al utilizării în scop de recreere, turistic și educațional.

Suprafața identificată și propusă prin proiect ar urma să obțină o dublă încadrare – atât de Parc Natural (categoria V IUCN – „Peisaj terestru protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului terestru și recreere”) cât și de Geoparc UNESCO, beneficiind astfel de recunoaștere și de promovare internațională.

Ce aduce în plus statutul de Parc Natural?
În primul rând, un management integrat și foarte bine definit, fundamentat pe baza unor studii științifice. Planul de management al parcului va cuprinde o zonare care să echilibreze nevoia de dezvoltare a infrastructurii turistice și edilitare, prezența umană (recreere, turism, sport) și aspectele ce țin de protejarea faunei, florei, geologiei și peisajului natural.

Parcul Natural Brassovia Geoparc UNESCO

Parcul Natural Brassovia Geoparc UNESCODeja avem trasee, ce ne mai trebuie altceva?
Un plan de management bine fundamentat vine să armonizeze activitatea umană cu cadrul natural, iar documentația ce va sta la baza înființării Parcului Natural Brassovia va cuprinde propuneri de diversificare a ofertei actuale, pe domenii precum: drumeție/plimbare, alergare montană, mountainbike, schi de tură, trasee-școală pentru copii etc.
Este, totodată, un bun prilej pentru actualizarea studiilor privind fauna, flora și geologia zonei și pentru includerea acestor aspecte în oferta educațională și turistică a viitorului Parc Natural. 

Parcul Natural Brassovia reprezintă o schimbare de atitudine și de filosofie pentru viitor – aceea de integrare a cadrului natural în viziunea de dezvoltare durabilă a orașului, de promovare a unui stil de viață activ, de lărgire a ofertei în domeniul recreativ, turistic și sportiv atât pentru brașoveni, cât și pentru turiști.
Nu în ultimul rând, statutul de Parc Natural și cel de Geoparc UNESCO oferă vizibilitate și promovare națională și internațională și poziționează Brașovul drept singurul oraș mare din România vecin cu un parc natural de asemenea dimensiuni. 

Un prim pas către un deziderat mai mare, acela de a transforma Brașovul în „capitala verde a României”. 

De ce și Parc Natural, și Geoparc UNESCO? Cele două forme de statut protejat sunt complementare. Parcul Natural oferă o protecție echivalentă cu nivelul V din normele IUCN (conservarea peisajului și recreere), în vreme ce Geoparcul UNESCO impune o atenție sporită cu privire la tratarea aspectelor ce țin de dezvoltarea durabilă. Ambele forme oferă o recunoaștere națională și internațională și ar reprezenta și un element identitar, de mândrie, pentru Brașov. 

De ce buget este nevoie și pentru ce anume?
Inițierea demersurilor privind încadrarea zonei identificate ca Parc Natural, respectiv Geoparc UNESCO este la îndemâna Primăriei și a aparatului specializat din cadrul acesteia. Există exemple recente din România de zone care au primit statut similar, analizând etapele și cerințele putem spune că un buget de 98.000 de EUR (TVA inclus) este suficient atât pentru elaborarea studiilor de specialitate (în alte cazuri, elaborate chiar de specialiști din comunitățile respective, inclusiv cu contribuții voluntare) cât și pentru o campanie de informare în rândul comunității, acceptul și implicarea brașovenilor fiind esențială pentru scopul final propus – acela de a avea o gestiune responsabilă și o dezvoltare durabilă a pădurilor din jurul Brașovului, pe de o parte, și de a încuraja brașovenii să adopte un stil de viață activ, pe de alta. 

La nivel de livrabile, proiectul va genera documentațiile necesare finalizării celor două demersuri (obținerea statutului de Parc Natural, respectiv de Georparc UNESCO) și o campanie de promovare/consultare în rândul brașovenilor. 

Rolul educativ
Parte a procesului de definire a noului Parc Natural, proiectul propune înființarea unei păduri-școală, în care elevii din Brașov să poată desfășura lecții și ateliere de științele naturii și activități cu profil ecologic și educativ. Conceptul de “pădure-școală” a fost introdus cu succes în secolul trecut în Germania, contribuind pe termen lung la formarea unei culturi ecologice și a unei atitudini resposabile față de mediu a noilor generații.

Cum se încadrează acest proiect în spectrul mai larg al strategiilor și proiectelor locale?
Parcul Natural Brassovia – Geoparc UNESCO este o inițiativă ce vine în completarea unor demersuri timide făcute până în acest moment la nivelul Primăriei Brașov și al instituțiilor din subordine – ex: proiectul parcului dendrologic, proiectul privind punerea în valoare a pădurilor urbane și periurbane din punct de vedere recreativ, istoric și cultural.
Proiectul Parcului Natural Brassovia integrează demersurile făcute până acum, ducându-le la un nivel superior – acela al standardelor naționale și internaționale în domeniul protejării cadrului natural. 

Toate studiile făcute până în prezent, plus cele care vor fi întocmite sau actualizate în cadrul proiectului, vor sta la baza unui viitor Plan de Management al Parcului, ce va fi dezvoltat pe baza principiilor de dezvoltare durabilă și, în mod obligatoriu, cu consultarea și cu implicarea comunității. 

Nu în ultimul rând, zona prevăzută în proiect este una continuă, aflată în integralitate în proprietatea Municipiului Brașov și unește toate inițiativele punctuale și disparate de până acum, dându-le coerență, setând obiective ambițioase și deschizând noi perspective pentru Brașov. 

Perspective de dezvoltare ulterioară 

Zona propusă este adiacentă unor zone cu specific similar, ce țin de Cristian sau de Săcele. O colaborare cu aceste Primării ar putea extinde suprafața parcului și ar putea adăuga plus-valoare atât din perspectiva turismului cât și din cea a dezvoltării inter-comunitare.

 

Un parc în fiecare cartier

Parcurile sunt elemente vitale pentru metabolismul orașului. În timp ce orașe ca Oradea, Cluj și București cuprind în buget sume importante pentru amenajarea de parcuri noi, Brașovul rămâne în urmă și la acest capitol.

Situația actuală

Dezvoltarea Brașovului în perioada industrializării comuniste și imediat după, în anii 90, a dus la apariția unor imense “cartiere-dormitor”, fară elemente de urbanism adaptate la nevoile oamenilor. Cel mai acut se resimte, în aceste cartiere, lipsa spațiului verde, mai exact a spațiului verde cu destinație parc. Precizarea este necesară deoarece, conform legislației românești în vigoare, în categoria spațiu verde intră atât parcurile și grădinile publice, cât și cimitirele, rigolele de pe aliniamentul bulevardelor, curțile caselor private sau spațiul neutilizat de sub liniile de înalta tensiune. Aceste ambiguități legislative au dus la situația aberantă în care administrațiile locale din Romania raportează suprafețe satisfăcătoare de spațiu verde /cap de locuitor, deși mare parte din aceste spații nu pot fi considerate a avea rol de recreere.

Normativul în vigoare din Uniunea Europeană, transpus în legislația românească, menționează un minim de 26mp spațiu verde/locuitor, pentru a considera că standardul de viață pe această componentă este acceptabil. Organizația Mondială a Sănătății merge chiar mai departe în acest sens, cu o recomandare de până la 50 mp/locuitor.

Situația spațiului verde din municipiul Brașov, conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Polului de Creștere Brașov, este de doar 5mp/locuitor, în condițiile în care această cifră include tipuri de spații verzi conform Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, lege care la articolul 4 definește categoriile de teren ce pot fi luate în calcul la categoria spațiu verde:

  1. a) parc – spațiu verde, cu suprafața de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific și din zone construite, cuprinzând dotări și echipări destinate activităților cultural-educative, sportive sau recreative pentru populație;
    b) scuar – spațiu verde, cu suprafața mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților economice, social-culturale, de învățământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii și tineret sau în alte locații;
    c) grădină – teren cultivat cu flori, copaci și arbuști ornamentali care este folosit pentru agrement și recreere, fiind deschis publicului;
    d) fâșie plantată – plantație cu rol estetic și de ameliorare a climatului și calității aerului, realizată în lungul căilor de circulație sau al cursurilor de apă.

Cu atât mai dramatică este, astfel, situația suprafețelor de spațiu verde cu destinație parc.

O măsurătoare exactă a parcurilor brașovene, realizată de George Florin Gârbacea, profesor de geofizică la Univesitatea din București/Facultatea de Geologie și Geofizică, prin tehnologia de vectorizare GIS, arată următoarele cifre: 

 

Nr.crtNume parcSuprafață (ha)Suprafață (m2)
1Parcul central “Nicolae Titulescu”4.0040543.25
2Parcul Magnolia (centrul Civic)2.0024106.54
3Parcul de la baza Tâmpei4.0042156.50
4Parcul Gheorghe Dima (Maternitate)1.009309.99
5Parcul Ina Schaeffler (Livada Postei)2.0023245.58
6Parcul Tractorul12.00118697.99
7Parcul Noua2.0021498.71
8Parc Aventura (privat)1.008490.10
Total 28.80288048.67

 

Această măsurătoare ne arată că spațiul verde cu destinație parc este de sub 1mp/locuitor, dacă luăm în considerare numărul de 291.490 de locuitori raportat de INS în 2018. Aceste cifre sunt și ele discutabile, parcul Aventura fiind privat, cu accesul limitat de factorul financiar, suprafața parcului Tractorul incluzînd o serie de clădiri ce deservesc infrastructura sportivă, iar parcul Magnolia fiind aproape lipsit de vegetație.

O problemă în plus o constituie distribuția inegală a acestor suprafețe, pe raza municipiului.

În cartierele Centrul Vechi şi Prund-Şchei sunt concentrate patru parcuri (Parcul central “Nicolae Titulescu”, Parcul de la baza Tâmpei, Parcul Gheorghe Dima, din apropierea Colegiului National “Andrei Saguna” și Parcul Ina Schaeffler din Livada Poștei), dar și arealul natural extrem de generos reprezentat de muntele Tâmpa și dealurile din extremitatea sud-vestică.


Cartierul Centrul Nou este deservit de un singur parc, Parcul Magnolia.


Cartierul Noua-Dârste este deservit de doua parcuri, unul privat (Parcul Aventura), iar cel de-al doilea public (Parcul Noua). Tot aici se află şi Grădina Zoologică Braşov.


În Cartierele Bartolomeu Nord, Bartolomeu Sud, Brasovechi şi Stupini, având o populaţie însumată de peste 35.000 de locuitori, nu există niciun parc și nicio zonă delimitată care să poată servi drept spaţiu verde, unde să se desfășoare activități recreative specifice.


Cartierele Florilor-Kreiter şi Platforma Industrială Est-Zizin si Cartierul Triaj, cu populație aproximativă de 30.000, 6.000, respectiv 8.600 de locuitori, nu sunt deservite de niciun parc.


Cartierul Astra, cu o populație de aproximativ 76.000 de locuitori (dintre care 25% persoane cu vârste de peste 60 ani şi pensionari), cel mai aglomerat cartier al municipiului Braşov (25 % din populaţia oraşului, concentrată pe aproximativ 30% din suprafaţa acestuia), nu este deservit de niciun spațiu verde care să poată fi încadrat în categoria “parc”. 

Un parc în fiecare cartier este proiectul care va aduce beneficii multiple brașovenilor, având impact major în zona de sănătate publică.  

Atunci când terenurile identificate nu sunt în proprietatea municipalității, această țintă poate fi atinsă prin trecerea în proprietatea municipiului a unor parcele de teren private situate în proximitatea aglomerărilor urbane descrise mai sus și care încă sunt degrevate de orice construcții, disponibile la vânzare, sau pretabile a fi expropriate. 

 

Parcul IUS/ Lemexim

Prin dezvoltarea orașului din ultimii ani, zona IUS-Lemexim-Rafinărie este acum aproape centrală – una dintre puținele zone industriale dezafectate pe care nu se desfășoară, în prezent, ample investiții imobiliare.

Parc IUS

Terenul este înconjurat, pe toate laturile lui, de blocuri de locuințe, aflându-se la cel mult 1km✅–  respectiv 10-15 min✅ de mers pe jos – de șase cartiere: Florilor, Gării, Scriitorilor, Craiter, Centrul Civic, Astra (parțial).

Suprafața totală a terenului (compus din Parcela Lubrifin: 91.887 mp, Parcela IUS: 61.515 mp și Parcela Lemexin: 40.146 mp) se ridică la 193.548 (19,35 ha).

Parc IUS

Parc IUSÎn urma excavațiilor efectuate de un investitor imobiliar, în vederea construirii unui ansamblu comercial pe vechiul amplasament al SC Lubrifin, SC IUS şi SC Lemexim, s-a constatat că solul este poluat în profunzime cu produse petroliere, fapt care explică disponibilitatea acestui teren lipsit de construcții, în centrul orașului, valabilitatea PUZ-ului actual fiind condiționată tocmai de decontaminare. Având în vedere că aceasta nu a fost executată, PUZ-ul este nul. 

✳ Există trei abordări posibile pentru amenajarea acestui teren drept parc:

1⃣   Exproprierea, în baza Legii 255/2010, “privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local”.Ținând strict de voința politică, argumentele principale în favoarea proiectului sunt situația actuală a spațiului verde/ locuitor din municipiu și faptul că în Brașov nu se respectă legislația europeană și națională în vigoare. Scenariul necesită un raport de specialitate al comisiei de urbanism din cadrul Primăriei.


2⃣   Negociere directă cu proprietarii terenurilor, în baza unei hotărâri de Consiliu Local care să aprobe demararea procesului de negociere, care poate fi inițiată chiar de către locuitorii municipiului. Conform legii, sunt necesare semnăturile a 5% din populația cu drept de vot din municipiu, pentru a introduce o HCL pe ordinea de zi a unei ședințe. Pentru populația cu drept de vot din Brașov, asta înseamnă 13-14 mii de semnături.


3⃣   Investiție privată, având ca scop realizarea unui centru/parc de agrement, fără aportul autorităților locale. 


Dacă achiziția terenului nu se poate face decât cu bani de la buget (local sau național) amenajarea parcului sau decontaminarea solului pot fi finanțate exclusiv din fonduri europene.

Datorită amplasamentului central al terenului, impactul asupra calității vieții brașovenilor din cartierele Florilor, Garii, Scriitorilor, Craiter, Centru civic și Astra va fi substanțial, beneficiile fiind multiple și cuantificabile pe termen lung.

Parcul Bartolomeu/ Avantgarden

Ironia următoarei afirmații nu ne aparține: Cartierul Bartolomeu are un singur “parc public”: cimitirul municipal. 

Cei 20-30.000 de brașoveni care locuiesc în cartierul Bartolomeu simt de mult lipsa oricărui parc în cartier. Totuși, cartierul, a cărui dezvoltare a mers din PUZ în PUZ, în lipsa unei strategii coerente și sustenabile, nu are prevăzută în acest moment nicio soluție pentru remedierea acestui element esențial ce ține de calitatea vieții.

Parc Bartolomeu Avantgarden

Parc Bartolomeu AvantgardenÎn Bartolomeu există, în prezent, un singur parc privat, în centrul ansamblului rezidential Avantgarden 3. În afara acestuia, singurul teren amenajat ca parc municipal, cu alei și copaci, este Cimitirul Municipal.  

În cadrul inițiativei civice numite “Vrem parc în Bartolomeu”, Mihai Codruț Nanu a identificat un teren de mari dimensiuni, care se pretează intrării în posesia Primăriei în baza Legii 255/2010, “privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local”.

Petiția publică a adunat, până în prezent, 1205 de semnături online.

 

Parcul Rulmentul 

Locuitorii noilor zone rezidențiale din cartierul Tractorul au avut de suferit de pe urma unei combinații extrem de nefericite: lipsa de viziune, rigoare și coerență în privința dezvoltării orașului, a administrației locale din ultimul deceniu și jumătate, pe de-o parte, și graba dezvoltatorilor de a încasa cât mai repede banii cumpărătorilor, dând în folosință mii de apartamente fără să amenajeze corespunzător zonele din apropierea blocurilor, pe de altă parte.
Oamenii s-au trezit, în realitate, într-un șantier, înconjurați de praf și de noroi. Apoi au apărut străzi cu trotuare înguste și insuficiente locuri de parcare. Transportul în comun nu circulă prin cartier, deși acolo locuiesc deja mii de oameni. Spațiile verzi sunt insuficiente, lipsesc terenurile de sport, iar copiii nu au locuri de joacă.

În martie 2020, Asociația Comunitară pentru Dezvoltarea Cartierului Tractorul a inițiat o petiție online pentru realizarea Parcului Rulmentul, care a adunat peste 880 de semnături, confirmând nevoia și interesul locuitorilor pentru parcul Rulmentul.

Inițiativa are în vedere amenajarea unui parc de minimum 17.5 hectare, pe terenul fostei platforme Rulmentul, în suprafață totală de 31.3 ha, aflată deja în domeniul public.  

Prin demolarea fostelor hale ale uzinei Rulmentul, aflate într-o stare avansată de degradare, zona Rulmentul poate deveni un centru de agrement, cu terenuri de sport, spații multiculturale, centru de divertisment și locuri special amenajate pentru micii producători brașoveni care doresc să-și vândă produsele.

Platforma Rulmentul este străbătută de râul Timișul Sec, fapt care permite amenajarea unui lac de agrement, similar cu cel din cartierul Noua.

Lucrările necesare acestui proiect sunt: demolarea clădirilor existente, amenajarea unui parc cu suprafața minimă de 17.5 hectare, care să includă și lacul de agrement, realizarea unei baze sportive cu suprafața de 1 ha, precum și posibilitatea de construire a unei creșe, a unei grădinițe și a unei școli, toate investiții eligibile pentru finanțare nerambursabilă, din fonduri europene, de până la 98% din valoarea proiectului.

Realizarea zonei de agrement “Parcul Rulmentul” va contribui la reducerea poluării din Municipiul Brașov și la îmbunătățirea calității vieții a peste 25.000 de brașoveni, locuitori ai  cartierului Tractorul și ai comunei Sânpetru. 

 

Zonă de promenadă pe Dealul Melcilor

Municipiul Brașov deține în proprietate o zonă de 373.275 mp în apropierea Centrului Civic, zonă cunoscută sub denumirea de Dealul Melcilor. Având în vedere deficitul de spații verzi cu destinația Parc, propunem amenajarea zonei de pe Dealul Melcilor sub formă de parc, accesibil atât cetățenilor Municipiului Brașov cât și turiștilor.

Măsurile pe care le propunem au în vedere:

  • Accesibilizarea zonei prin amenajarea de alei pietonale pavate, cu impact minim asupra vegetației existente în zonă, dinspre străzile: Carpaților –Mureșului, Nicolae Titulescu, Dobrogeanu Gherea, Dimineții
  • Amenajarea unei alei pietonale deasupra pârâului Timiș, între străzile Mureșului și Dimineții
  • Amenajarea unei zone pietonale / belvedere cu vedere înspre Răcădau, Astra, Dârste
  • Amplasarea de mobilier stradal specific, adaptat zonei de pădure
  • Implementarea unei instalații de iluminat public pe toate aleile amenajate, inclusiv în zona de belvedere
  • Amenajarea unui parc senzorial pentru copii, cu panou de cățărare, tiroliene, marble run cu bile de lemn, sistem de jgheaburi de lemn prin care curge apa, căsuțe în copaci. 

Proiectul de amenajare și accesibilizare a zonei Dealul Melcilor deservește peste 50.000 de locuitori din cartierele Răcădău, Astra și Centrul Civic. Acesta poate deveni, totodată, o zonă de atracție turistică pentru vizitatorii Brașovului, încadrându-se în viziunea de turism sustenabil.

Având în vedere că municipalitatea Brașov este proprietarul terenului, căile de acces există, la fel și vegetația specifică, costurile de implementare sunt minime, nefiind necesare lucrări ample de amenajare peisagistică.

 

Parcul Colina Universității 

Cartierul Blumăna se transformă, încetul cu încetul, dintr-un cartier de case într-un cartier cu blocuri moderne. Din păcate, lipsa de viziune a autorităților locale din istoria recentă a orașului ne-a arătat că se poate construi haotic, fără a rezerva spații pentru diverse funcțiuni esențiale (parcuri, grădinițe, școli).

Nici cei aproximativ 15.000 de locuitori ai cartierului, nici studenții care locuiesc în Campusul “Colină Arena” nu au vreun loc de relaxare în apropiere.

Proiectelor imobiliare existente, lipsite de spații verzi, li se vor adăuga alte 300 de noi apartamente, fără vreo intenție din partea Primăriei de a amenaja un parc în această zonă. 

Terenul identificat pe strada Sitei, aflat în proprietatea Universității Transilvania din Brașov, are potențialul de a fi transformat în parc public, prin următoarele trei scenarii: 

  • Încheierea unui parteneriat între Univeristatea Transilvania și Municipiul Brașov pentru amenajarea acestui parc
  • Expropriere pe cauză de utilitate publică 
  • Solicitare deschisă către Universitatea Transilvania pentru amenajarea acestui teren ca parc și deschiderea lui către publicului larg

Zona este frumoasă și se pretează în primul rând unui parc studențesc (aflându-se în imediată proximitate a complexului studențesc), dar poate fi un foarte bun spațiu de relaxare și pentru cei peste 15.000 de locuitori din zonă, care ar putea beneficia de un colț verde, amplasat în mijlocul cartierului.

 

Parcul Jandarmeriei

Dinamica imobiliară a Brașovului, un oraş în plină expansiune, a dus la situația în care amplasamentul actual al unor unități militare din Brașov nu mai este oportun.
Pe strada Vasile Goldiș, la numărul 1-3, își au sediul Inspectoratul de Jandarmi Județean Brașov și Gruparea de jandarmi mobilă Burebista din Brașov.
Amplasamentul unităților militare a fost foarte bine ales atunci când au fost construite: strategic, la marginea oraşului, armata având la dispoziţie terenuri suficiente pentru desfăşurare de trupe şi echipament militar. Însă configurația de acum mai bine de cinci decenii nu mai corespunde realităţii.
Astăzi, unităţile militare sunt înconjurate de zeci de blocuri și case. Numai în cartierul Tractorul locuiesc astăzi peste 20.000 de brașoveni. Lângă unitatea militară din Tractorul VII se construiesc blocuri cu peste 4 etaje, chiar la câțiva metri de gardul acesteia.
Și contextul militar s-a schimbat dramatic în ultimii 30 de ani. Efectivele de soldați și numărul de echipamente militare s-au redus considerabil. Una dintre unitățile militare de pe strada Vasile Goldiș este dezafectată și se află în regim de conservare. Cealaltă prezintă puține semne de activitate și, aparent, doar 10% din spațiu mai este folosit.
Luând în considerare extinderea imobiliară a Brașovului, considerăm oportună relocarea unităţilor militare pe alte terenuri deținute de statul Român.

Relocarea unităţilor militare ar aduce o serie de avantaje. Unul dintre ele ar fi oportunitatea ca, pe alte terenuri ale statului, tot din județul Brașov, în afara localităților, indiferent de zonă, să fie construite campusuri militare complexe, adaptate la nevoile actuale: unităţi de instrucţie, depozite de muniţie, cămine pentru personalul militar, poate chiar o instituţie de învăţământ și una medicală.

Apreciem că Inspectoratul de Jandarmi Județean Brașov și Gruparea de jandarmi mobilă Burebista din Brașov ocupă în prezent în jur de 20 hectare. Aceste instituții, aflate în subordinea MAI, ar putea ceda o parte din suprafața pe care o ocupă către domeniul public, pentru a contribui la realizarea Parcului Jandarmeriei.

Pe terenurile astfel eliberate și trecute în domeniul public, s-ar putea realiza parcuri în mijlocul noilor cartiere rezidențiale. Parcul Jandarmeriei din Tractorul ar putea avea aproximativ 50 de hectare.  

Este un scenariu perfect realizabil, dacă există voință politică. Administraţia locală, conducerea Armatei Române, Ministerul Afacerilor Interne în colaborare cu administraţia centrală şi-ar putea uni forţele în această direcţie esenţială pentru siguranţa și sănătatea cetățenilor.

 

Parc Stadion Municipal și/sau Carieră Bartolomeu

Pentru zona Brasovechi si Bartolomeu Sud există o propunere de parc, pe amplasamentul fostului Stadion Municipal.
Ideea a fost avansată de arhitectul Gruia Hilohi, cel care a atras atenția de la bun început că Sala Polivalentă, ce se dorește a fi construită pe amplasamentului fostului stadion, este greșit amplasată pe acest teren care, în mod natural, este o zonă mlăștinoasă. Această realitate presupune un buget mult mai mare pentru realizarea sălii, care urmează a fi construită pe piloni, tocmai pentru a compensa acest neajuns.

 

Parcul Hamstadt

Brașovenii posesori de câini au fost marginalizați constant de Primăria Brașovului, actuala administrație locală neavând niciun plan pentru transformarea orașului într-unul prietenos cu animalele. În Centrul Vechi există, în continuare, panouri de informare cu interdicții pentru accesul cu câini, în ciuda faptului că ele se bazează pe hotărâri de consiliul local ce au fost anulate în instanță în urmă cu 7 ani. 

În momentul de față, brașovenii nu beneficiază de nici un parc canin cu funcții specifice recreerii și activităților cu animalele de companie, la nivelul întregului oraș. Mai mult, spațiile pentru câini existente acum sunt puține la număr (sub 10), neîngrijite și neconforme, atât în ceea ce privește suprafața lor (maximum 400 mp) raportată la numărul de cetățeni pe care ar trebui să-i deservească, cât și a funcționalității lor și a facilităților disponibile.

Primul pas spre transformarea Brașovului într-un etalon de bune practici și civilizație în ceea ce privește relația cu animalele este construirea unui parc canin de mari dimensiuni (2-4 Ha), intraurban și ușor accesibil, multifuncțional, ce ar putea deservi întreaga populație a orașului: Parcul Hamstadt.
Acest nou spațiu de recreere va avea o multitudine de caracteristici și facilități precum: 

  • Spații verzi întinse, cu vegetație bogată 
  • Împrejmuiri de separare în funcție de talia câinilor 
  • Structuri artificiale pentru umbră 
  • Surse de apă, pentru animale și oameni deopotrivă 
  • Dispensoare de pungi pentru dejecții și coșuri pentru acestea 
  • Zone separate pentru câini cu dificultăți de socializare 
  • Zone pentru dezvoltarea agilității, cu facilități precum piste de alergare, trambuline, palisade, obstacole, gropi de nisip pentru săpat 
  • Facilități pentru dresaj în aer liber 
  • Bazine cu apă, pentru câini 
  • Zone cu caracteristici specifice organizării competițiilor internaționale de animale (canine și feline cel puțin) și a altor tipuri de evenimente 
  • Food court 
  • Toalete publice 
  • Pază și supraveghere video constantă
  • Deparazitări periodice 
  • Un mic dispensar veterinar pentru urgențe. 

 

Cartierele verzi – tema vitală a planificării urbane viitoare

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, circa 7 milioane de oameni își pierd viața anual din cauza poluării atmosferice. 

Ținând cont de schimbările climatice și de poluarea tot mai ridicată din orașe, înverzirea cartierelor este una din soluțiile necesare pentru îmbunătățirea calității vieții, cu efect imediat.
Proximitatea zonelor de relaxare, aerul mai curat și temperaturile mai scăzute sunt trei beneficii evidente ale aceste direcții firesc de urmat, către un context urban civilizat și, deci, o calitate mai bună a vieții.

Dezvoltarea dezorganizată a orașului nostru, în încercarea de a da un răspuns evoluției demografice a Brașovului, a dus la apariția unor cartiere aglomerate, cu o densitate mare de spații locative, unde nu se respectă nevoia de spațiu verde impusă prin legi naționale, dar și de Comunitatea Europeană.  

Această urbanizare a unor zone neconstruite până în prezent se face fără a ține cont de principiile de bază ale urbanismului.

De ce este aceasta o problemă?

Evoluția demografică a Brașovului: se estimează că, până în anul 2030, aproximativ 60% din populația mondială va locui în zone urbane.  

Înverzirea cartierelor prin diferite căi poate contribui la îmbunătățirea sănătății orașelor noastre.

Cine este afectat, în ce mod şi în ce măsură?

“Înverzirea cartierelor” este un proiect care aduce beneficii tuturor locuitorilor municipiului, o modalitate de luptă împotriva poluării și un mijloc de protecție împotriva schimbărilor climatice. Este un mod de multiplicare a suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor, acțiune imperios necesară în contextul actual de dezvoltare a orașului și în cel al schimbărilor climatice. 

Având în vedere creșterea numărului de mașini din Brașov este nevoie de cât mai multe măsuri de contracarare a efectelor poluării. De asemenea, este demonstrat că zonele verzi sunt mai atrăgătoare pentru locuitori.

Cum ar evolua problema dacă nu am face nimic?

Continuarea dezvoltării haotice a orașului nostru îl va transforma, pe termen scurt și mediu, într-un oraș aflat în topul celor mai poluate orașe, unde suprafața de spațiu verde alocată fiecărui locuitor va tinde spre zero, un oraș în care parcurile și zonele de relaxare vor putea fi numărate pe degetele unei singure mâini.

Situația actuală

Brașovul se află printre primele trei orașe din țară ca nivel de poluare. 

Principalii factori poluatori din Brașov:

  • Industria
  • Traficul 
  • Construcțiile
  • Centralele de apartament
  • Brașovul are o pondere foarte mica de spațiu verde pe cap de locuitor, inacceptabilă pentru un oraș în plină dezvoltare, ai cărui locuitori doresc să trăiască sănătos . Suprafața de spațiu verde cu scop recreativ /cap de locuitor este, în Brașov, de 5 mp.
  • Nu sunt respectate obiectivele de calitate a aerului – depășiri ale nivelurilor de noxe, disconfort olfactiv
  • A fost schimbată destinația unor terenuri și spații verzi

Măsuri propuse 

  • Plantări de arbori și toaletarea responsabilă a copacilor, acolo unde este cazul 
  • Plantări de garduri vii  în aliniament cu străzile principale
  • Terenuri neutilizate / neîngrijite existente în fiecare cartier – preluate și reconvertite în spații verzi cu terenuri de sport (ex: foste platforme industriale)
  • Parcuri conectate prin piste de biciclete
  • Parcuri conectate prin rețea pietonală și aliniament de arbori, care să ofere posibilitatea traseelor obligatorii (altele decât cele pentru relaxare, cum ar fi mersul la serviciu) într-un mod plăcut, care să faciliteze și să susțină mersul pe jos frecvent, nu ocazional.
  • Acoperișuri verzi în fiecare cartier

Soluția acoperișurilor verzi nu este foarte cunoscută la noi în țară. Totuși, în Europa și în America, în ultimii 10-15 ani, s-a produs o schimbare a atitudinii în proiectare, aspectul ecologic având un impact și o prezență tot mai mare în practica de arhitectură. Exemple de bune practici se găsesc chiar și în București, pe un bloc construit în perioada comunistă.

Acoperisuri verzi

Câteva date despre acoperișurile verzi:

  1. Pot fi proiectate pentru a aduce un plus de purificare a aerului din mediul urban, prin captarea microparticulelor, oferind  totodată și o reabilitare a acoperișurilor blocurilor vechi
  2. Îmbunătățesc calitatea vieții pentru locuitorii de la ultimele etaje, prin izolare termică și hidro, prin retenția apei pluviale în exces.
    Există sisteme durabile și aplicate de susținere a acoperișurilor verzi, de drenaj al apei pluviale. Nu este o soluție greu de implementat, nici foarte costisitoare, este verificata, locatarii nu au probleme cu infiltrațiile de apă și nici alte probleme produse de acest sistem. 
  3. Oferă o soluție pentru efectul de “insulă termică urbană” prin reglarea temperaturii acoperișului, limitând variațiile extreme,  atenuează  efectul de seră și conservă energia asigurând costuri mai mici de încălzire și climatizare.
  4. Constituie zone de relaxare 

Brașovul curățeniei

Curățenia orașului nu ține doar de asfalt și ronduri cu flori. Vrem un oraș curat cu totul, care inspiră sănătate, de aceea protejăm și mediul înconjurător. Propunem măsuri de asigurare a calității aerului pe care îl respirăm și de gestionare corectă a apelor uzate. 

Colectarea selectivă a gunoiului menajer și procesarea responsabilă a deșeurilor vor deveni reguli generale la nivelul întregului municipiu. Străzile din toate cartierele Brașovului trebuie să aibă asfalt sau pavaj de cea mai bună calitate.

Nu în ultimul rând, un oraș nu poate fi curat fără coșuri de gunoi și toalete publice.

Brașov - orașul pietonilor, al bicicliștilor și al traficului relaxat

Problema poluării, resimțită din ce în ce mai acut de brașoveni, este, într-o proporție semnificativă, generată de trafic. Pentru a renunța la mașina personală, cetățenii Brașovului au nevoie de alternative.

Ne dorim ca în Brașov și în zona metropolitană transportul public să devină o modalitate de deplasare eficientă și confortabilă. 

Vrem ca toate zonele orașului să fie conectate prin piste de biciclete, ca pietonii de orice vârstă să poată circula în siguranță, iar mersul pe jos să devină o plăcere.

Parcările inteligente, parcările de proximitate, un nou nod intermodal de transport și serviciile de park & ride vor înlătura grija parcării mașinii, atât pentru brașoveni, cât și pentru turiști.

De asemenea, Primăria va încuraja folosirea mașinilor electrice și a serviciilor de car&bikesharing și ride-sharing.

Orașul pietonilor, al bicicliștilor și al traficului relaxat

Problema poluării, resimțită din ce în ce mai acut de brașoveni, este generată de trafic, într-o proporție semnificativă. Pentru a renunța la mașina personală, cetățenii Brașovului au nevoie de alternative. 

Ne dorim ca, atât în Brașov, cât și în zona metropolitană transportul public să devină o modalitate de deplasare eficientă și confortabilă. 

Vrem ca toate zonele orașului să fie conectate prin piste de biciclete, ca pietonii de orice vârstă să poată circula în siguranță, iar mersul pe jos să devină o plăcere. 

Parcările inteligente, parcările de proximitate, un nou nod intermodal de transport și serviciile de park & ride vor înlătura grija parcării mașinii, atât pentru brașoveni, cât și pentru turiști.

De asemenea, Primăria va încuraja folosirea mașinilor electrice și a serviciilor de car & bikesharing și ride-sharing. 

Politicile publice pe care le vom implementa vor stimula schimbarea modului în care brașovenii se raportează la autoturismul personal, utilizarea transportului în comun, mersul pe jos sau cu bicicleta și, în general, disponibilitatea de de formare a unor obiceiuri mai sănătoase și mai generoase la adresa comunității.


Printr-un cadru setat de autorități, cu participarea cetățenilor, ne propunem ca, până în 2030, Brașovul să își atingă obiectivele europene de dezvoltare durabilă și a celor din Pactul Ecologic European. Investițiile propuse pot fi acoperite din bugetul local, fonduri europene sau forme de parteneriat public-privat.

 

Bicicleta și transportul alternativ

Brașovul are nevoie de un plan de micromobilitate urbană.
Bicicleta este un mijloc de transport perfect adaptat pentru trasee cuprinse între 0-5km. Este modul de transport cel mai rapid pentru deplasarea pe distanțe scurte, ocupă foarte puțin spațiu de parcare și permite fluidizarea deplasării. În plus, mersul cu bicicleta aduce beneficii sănătății individuale și colective, fiind un mijloc de transport silențios și nepoluant. 

Orice oraș modern are nevoie de o rețea prietenoasă, funcțională și sigură de piste de bicicletă, care să conecteze, fără întreruperi, toate cartierele orașului și zona metropolitană. 

Situația actuală:Piste biciclete BrasovÎn Municipiul Brașov există în prezent o serie de amenajări minimale destinate bicicliștilor, mai exact o sumă de segmente de așa-zise piste de biciclete. Problemele sunt evidente, pentru orice biciclist:

  • Lățimea acestora este de 50-75 cm până la maxim 120 cm (pista Centrul Civic – Parcul Central) pentru pistele cu sens unic. Lățimea pistelor cu două sensuri, aproape inexistente, este între 120 și 220 cm.
  • Majoritatea acestor piste sunt niște simple delimitări, cu marcaj rutier alb, pe marginea carosabilului, exact pe unde sunt situate canalele de scurgere ale drumurilor respective.
  • Din punct de vedere al siguranței, pistele cu sens unic, cu latimi standard de 75 cm (de fapt un maximum, uneori acestea fiind înguste de până la 50 cm), pun în joc integritatea fizică a biciclistului: o pistă ar trebui sa aibă o lațime minima de 1,5 m. Acest lucru este evidențiat în ghidul de proiectare, versiunea draft “Ghid  Piste  Bicicleta 2016 – draft final v5”, capitolul 4, elaborat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în anul 2016, în perioada guvernării Cioloș.
    Luând acest ghid ca bază de constatare în teren, în municipiul Brașov, observăm că, pe lângă lățimile mult mai mici ale cioturilor de piste existente, nici traseul acestora nu oferă siguranță bicicliștilor: cu mici excepții (ciotul de pista din fata Primăriei, ciotul de pe str Bailor, ciotul de pe str Podul Cretului, pista de str Zaharia Stancu, zona pietonala între Coresi și Parcul Tractorul, care sunt separate distinct de partea carosabila) pistele sunt amplasate direct pe carosabil. Șoferii utilizează spațiul destinat bicicliștilor pe arterele principale pentru oprire sau staționare, fără a fi amendați de poliția rutieră. Autobuzele și troleibuzele care utilizează arterele rutiere respective afectează spațiul destinat bicicliștilor. În mod normal, acolo unde este posibil, pistele ar trebui sa fie amplasate între parcarea auto și trotuar.
  • Pistele existente astăzi nu satisfac cele cinci criterii minime de utilitate prevăzute în “Ghidul  Piste  Bicicleta 2016 – draft final v5”, cap. 2:
  1. Siguranță
  2. Directivitate
  3. Coeziune
  4. Confort
  5. Atractivitate
  • În concluzie, aceste cioturi de piste duc, mai degrabă, la descurajarea potentialilor bicicliști de a le utiliza, nesatisfăcând, în mare măsură cele cinci condițiile de utilitate menționate mai sus.
  • Brașovul nu are piste de biciclete care să facă legătura între cartiere, centrul istoric, instituții, licee, piețe, gară, autogări, biblioteci sau corpuri ale Universității Transilvania, cu atât mai puțin o rețea de piste care să conecteze zona metropolitană. 
  • Exista foarte puține parcări de biciclete, în centrele de acumulare potențială a bicicletelor oprite. (Universitate, Primărie, Gara, Piețe, școli, zone de birouri, zone industriale, zone rezidentiale dense etc.) Niciuna dintre cele existente nu este bine proiectată (cele existente sunt foarte joase, este aproape imposibil sa legi bicicleta de cadru, pentru a nu fi furată. În mod normal parcarea de biciclete trebuie să ofere posibilitatea legării bicicletei de cadru.
  • Brașovul a avut un program de închiriere de biciclete, care a fost operat de compania I’Velo din București. Biciclete închiriate puteau fi utilizate gratuit timp de două ore de pensionari și tineri cu vârsta sub 16 ani. Tariful pentru închirierea bicicletelor de orice alte persoane sau după două ore pentru elevi /pensionari era de 4 lei pe oră, de 15 lei pentru 24 ore și de 30 lei pentru 48 ore. Asociația Green Revolution, cea care a inițiat proiectul de închiriere a bicicletelor în parteneriat cu Raiffeisen Bank, a anunțat în vara anului 2016 că aproape 3.000 de brașoveni și peste 1.500 de turiști au ales bicicletele I’Velo. Turiștii și elevii au apreciat foarte mult această facilitate, care în momentul de față nu mai este disponibilă.

Autorităţile locale au evitat de fiecare dată o dezbatere publică serioasă pe tema pistelor de biciclete, deşi există o masă critică de bicicliști brașoveni, care vor să pedaleze în siguranţă prin Brașov. De altfel, grupul de iniţiativă „Bicicleşte Omeneşte”, format din mai multe ONG-uri locale, a oferit sprijin autorităților locale din Brașov, pentru crearea PMUD, propunând soluţii tehnice pentru realizarea sistemului de piste pentru bicicliști. Toate aceste demersuri au rămas doar planuri pe hârtie, situația pistelor pentru biciclete din Brașov rămânând practic neschimbată în ultimii 4 ani.

Sănătatea oamenilor ar trebui să fie o prioritate pentru autoritățile locale. Mersul pe bicicletă reduce riscul de infarct la jumătate, deoarece ritmul cardiac crește, iar tensiunea arterială scade atunci cand pedalăm. La o jumătate de oră de mers pe bicicletă se ard între 200 și 500 de calorii, în funcție de ritm.  


Dacă autoritățile locale nu rezolvă problema lipsei pistelor de bicicletă, brașovenii nu vor alege bicicleta ca mijloc de transport alternativ și vom avea în continuare ambuteiaje în trafic, poluare din cauza mașinilor și a transportului în comun. Sănătatea și siguranța brașovenilor vor fi în continuare în pericol.


Cantitatea traficului pe bicicletă este direct proporțională cu existența unei infrastructuri de piste, care permite deplasarea cicliștilor în siguranță. Avem nevoie de o strategie și de măsuri integrate cu obiective clare pentru creșterea traficului cu bicicleta la școală, la servici, la cumpărături sau la întâlnire cu prietenii.


Sănătatea oamenilor ar trebui să fie o prioritate pentru autoritățile locale. Mersul pe bicicletă reduce riscul de infarct la jumătate, deoarece ritmul cardiac crește, iar tensiunea arterială scade atunci cand pedalăm. La o jumătate de oră de mers pe bicicletă se ard între 200 și 500 de calorii, în funcție de ritm.  


Dacă autoritățile locale nu rezolvă problema lipsei pistelor de bicicletă, brașovenii nu vor alege bicicleta ca mijloc de transport alternativ și vom avea în continuare ambuteiaje în trafic, poluare din cauza mașinilor și a transportului în comun. Sănătatea și siguranța brașovenilor vor fi în continuare în pericol.


Cantitatea traficului pe bicicletă este direct proporțională cu existența unei infrastructuri de piste, care permite deplasarea cicliștilor în siguranță. Avem nevoie de o strategie și de măsuri integrate cu obiective clare pentru creșterea traficului cu bicicleta la școală, la servici, la cumpărături sau la întâlnire cu prietenii.

Măsuri propuse 

Trafic Relaxat

Ne propunem ca mersul pe bicicletă la serviciu și la şcoală/liceu/facultate să reprezinte o prioritate pentru administrația locală în următorul mandat.

    • Ca soluție pe termen scurt propunem amenajarea de benzi dedicate pentru transportul în comun, deschise circulației bicicletelor.
    • Tot pe termen scurt, o soluție poate fi securizarea pistelor existente prin următoarele măsuri
  • A – reamplasarea pistei între trotuar și parcarea auto
  • B – delimitare fizica, între banda auto și pista de bicicleta, prin borduri sau piloni
  • O rețea continuă și coerentă de 20 de km de piste, benzi și trasee pentru bicicletă, care să lege locuințele de școli, cartierele de locurile de muncă, de zonele de interes precum Centrul Civic, gară, autogări, Centrul Vechi. 
  • Amenajarea de benzi noi de bicicletă, care să permită deplasarea în siguranță a bicicliștilor.
    Mersul pe bicicletă impune un spațiu minim necesar, care trebuie asigurat pentru deplasarea în siguranță.
  • Pista pentru biciclete și zona adiacentă acesteia trebuie să îndeplinească, simultan, următoarele condiții:
  1. Asigurarea unei lățimi de minim 2,5 m pentru pistele cu un singur sens și minim 3,0 m pentru cele cu dublu sens, fără obstacole, pe toată lungimea traseului.
  2. Asigurarea unei înălţimi de liberă de trecere pe sub obstacole de minim 2,40 m, excepțional, în tuneluri, pe pasaje și poduri, minim 2,10 m;
  3. Asigurarea unui spațiu de siguranță de 0,5 m în lateralele pistei pentru biciclete, liber de orice obstacol;
  4. Asigurarea unei suprafețe a pistei pentru biciclete dintr-un material rigid, stabil, cu un finisaj antiderapant, pe toată lungimea traseului;
  5. Asigurarea unui sistem de scurgere și evacuare a apei pluviale astfel încât să nu existe pericol de băltire pe suprafața pistei;
  6. Proiectarea traseului se va face pentru utilizarea la viteză de 30 km/h;
  7. Asigurarea legăturii facile și în siguranță cu partea carosabilă destinată traficului general, la capete.
  • Un program de stimulare financiară, pentru companiile care încurajează angajații să renunțe la folosirea mașinii pentru deplasarea la locul de muncă prin vouchere pentru angajați.
  • Amenajarea de spații suficiente de parcare pentru 1000 de biciclete în apropierea școlilor, liceelor, facultăților și a căminelor, pentru a stimula circulația cu bicicleta a elevilor și a studenților. 
  • Infrastructură care să asigure conectivitatea pe bicicletă a Zonei Metropolitane. Astfel vom face legătura cu Cristian, Hărman, Sânpetru, Bod, Stupini, Săcele, Tărlungeni, Ghimbav, Codlea, Râșnov, Zărnești, Feldioara. 
  • Adaptarea mijloacelor de transport în comun pentru transportul bicicletelor.
  • O hartă a traseelor de bicicletă din Brașov. 
  • Pentru că bătălia pentru mobilitate alternativă se va câștiga și prin educație și susținere, primăria va organiza, în colaborare cu ONG-urile de profil, campanii de informare în școli. 
  • Primăria va simplifica procedura de autorizare a amplasării rastelurilor de biciclete pe domeniul public și va da un exemplu prin amplasarea de rasteluri în proximitatea tuturor instituțiilor din subordinea Primăriei. 
  • Primăria va dezvolta, independent sau în colaborare cu parteneri privați, servicii de bike-sharing, cu stații amplasate în toate zonele orașului.
    Sistemul de bike-sharing poate funcționa complementar cu sistemele de parcări rezidențiale de biciclete și cu parcările de tip park-and-ride auto cât și cu sistemele de transport urban și metropolitan, astfel că ar fi vitale în locuri precum: centrele comerciale mari (Coresi, AFI) centrele de birouri mari (Coresi, Business Park), gara, autogari, stațiile de autobuz mari (Livada Poștei, Poienelor, Tineretului), lângă piețele agroalimentare (Tractoru, Dacia, Astra), în proximitatea corpurilor Universităților (Colina, Memorandului, Turnului, ș.a.).
    Acestea ar prelua mult din traficul auto ușor, deschizând calea către oferirea a din ce în ce mai mult spațiu bicicletei și transportului alternativ (trotinete, scutere, role), în dauna autovehiculului personal.
  • Desemnarea/amenajarea unor rute dedicate (ex: str. Postăvarului, str. Cerbului, După Ziduri, Aleea de Sub Tâmpa)
  • Închiderea traficului auto pe anumite zone/tronsoane, între anumite ore (ex: Duminica pe str. Castelului)
 

Un oraș în care parcarea nu mai este o problemă

Numărul insuficient de locuri de parcare din zonele centrale generează un trafic suplimentar, al soferilor care se invârt în zonă, în căutarea unui loc de parcare disponibil.
În prezent, sunt 260.000 autovehicule înmatriculate în Brașov 

Pentru a îmbunătăți parametrii mobilității urbane, tendința, în orașele moderne, este de a favoriza transportul alternativ (bicicleta, transportul public etc.). În același timp, digitalizarea joacă un rol important.

În următorii ani de mandat, ne angajăm să găsim soluții inovative pentru parcările publice. 

  • Identificarea parcărilor de mari dimensiuni deja existente și transformarea lor în parcări de proximitate supra-etajate sau îngropate, pentru rezidenți, în special în zonele unde nu sunt suficiente locuri de parcare. Ele pot include ulterior servicii precum paza pe timp de noapte
  • În cazul parcărilor îngropate, deasupra lor se pot amenaja spații pentru relaxare 
  • Parcările inteligente reprezintă un ecosistem care integrează o hartă a orașului, senzori, dispozitive de monitorizare și soluții de plată, care furnizează în timp real, prin interfața unei aplicații, informații despre numărul de locuri de parcare disponibile în proximitatea utilizatorului.
  • Digitalizarea informației cu privire la gradul de ocupare al parcărilor publice în concesiune și afișarea acestor informații într-o aplicație pentru telefoane mobile. Costul senzorilor de prezență variază între 80 și 250 euro și se poate realiza etapizat, pornind de la cele mai aglomerate parcări publice. În acest fel, se evită traficul inutil în căutarea unui loc de parcare. În final, toate locurile de parcare oferite în concesiune vor putea fi dotate cu astfel de senzori de prezență.
  • Parcările park’n’ride la intrările în oraș trebuie să facă parte integrantă din planul de mobilitate urbană.
    Indiferent că este vorba despre naveta zilnică sau vizite în scop de relaxare, Brașovul atrage zilnic mii de vizitatori. Numai dacă discutăm despre turism, putem constata o medie zilnica de peste 3500 vizitatori (peste 1,3 mil. innoptări oficiale, anual). Pentru a putea oferi un timp bun pentru tranzitul de la intrarea în oraș până la punctul de destinație, se poate utiliza cu succes modelul Park&Ride. La acest moment, investițiile în acest tip de terminale multimodale sunt însoțite de oferte precum costul parcării inclus în costul abonamentului. Din păcate, oferta ambigua nu este ușor de înțeles de către potențialii utilizatori.
    Solutiile pe care le propunem sunt:
    – Abonamente flexibile 1-7 zile
    – Asigurarea pazei parcării din interiorul terminalului P&R
    – Îmbunatățirea numărului de locuri de parcare prin construirea de parcări supra-etajate, acolo unde este necesar
    – Abonamente care includ trasee metropolitane
    – Abonamente tematice care includ intrări la diverse evenimente

Transformarea politicii publice îreferitoare la costurile și serviciile oferite ar putea atrage mai mulți clienți către acest tip de servicii combinate.
Prin prioritizarea parcărilor existente pentru rezidenți, în special în zonele care prezintă interes ridicat (Centrul Civic, Centrul Istoric, Coresi) și inițierea procesului de achiziție a soluțiilor de digitalizare se poate obține, în final, un efect de îmbunătățire a timpilor de parcurgere a distanțelor, atât în interiorul orașului cât și în Zona Metropolitană Brasov.

 

Transportul public – o alternativă eficientă

În prezent, gradul de utilizare a mijloacelor de transport în comun este de 33,6%, cu tendinţe de scădere. Se estimează scăderea acestuia în continuare, în condiţiile achiziţionării suplimentare de autovehicule personale şi al reducerii continue a vitezei medii de deplasare a autobuzelor. Mai exact, în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (2018), se arată că dimineaţa, la ora de vârf, “viteza medie a mijloacelor de transport în comun este de 11km/oră (viteză ce poate ,fi atinsă ușor şi de o bicicletă – n.n.), estimându-se o reducere a acesteia la 10,7km/oră în anul 2020 şi la 10,1 km/oră în anul 2030”. 

Benzile dedicate pentru autobuze sunt o soluție bună, dar funcționează doar ca parte dintr-un pachet de măsuri, cuprinzând și: creșterea frecvenței autobuzelor pe rutele dedicate, un transport public curat și atractiv, soluții park&ride și/sau scumpirea parcărilor din zonele centrale etc.

 

Transport public adaptat la realitățile actuale ale orașului

Transportul public moștenește scheletul celui din anii ‘80. Rutele și nevoile de transport s-au schimbat. Este nevoie de trasee noi, care să lege toate cartierele nou-apărute și zona metropolitană de centru. 

În urma unor studii de trafic, trebuie analizată și supusă dezbaterii publice oportunitatea introducerii tramvaiului și a unor linii de tren sau metrou ușor pentru zona metropolitană.
Dezvoltările imobiliare recente din cartierul Tractorul au fost făcute fără viziune, fără o dimensionare corectă a căilor de acces, lucru care a dus, în foarte scurt timp, la probleme majore de trafic. Trebuie să venim cu soluții eficiente bazate pe o cercetare riguroasă

Ne propunem să analizăm oportunitatea relocării nodului de transport public din Livada Poștei în Centrul Civic. Spațiul din Centrul Civic ar putea deveni principalul nod de transport public din Brașov.

Gara Brașov este una dintre porțile de intrare în cel mai vizitat oraș din România, după București. Avem nevoie nu doar de o renovare a ei, ci și de transformarea acesteia într-un nod de transport intermodal. Pentru asta vom lansa un concurs de soluții/proiecte, care să înglobeze locuri de parcare, terminal de autobuz / troleibuz, acces facil la linii inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, integrare cu terminalul autogării, pasaje pietonale, bike-sharing etc.

Experienţa utilizatorilor privind mobilitatea poate fi îmbunătățită prin utilizarea unei aplicații integrate pentru transportul public municipal și metropolitan, cu monitorizarea în timp real a tuturor mijloacelor de transport disponibile și a timpilor de așteptare. 

 

Stimularea și implementarea serviciilor care cresc gradul de ocupare a mașinilor 

Extinderea serviciilor de ride-sharing (împărțirea costurilor călătoriei) cu o ofertă de microbuze (private sau ale municipalității).

Berlkönig, spre exemplu, este o un serviciu al regiei municipale de transport berlineze, funcționând pe principiul folosirii în comun a taxiului. Un număr de până la șase persoane, având o destinație similară, pot călători în aceeași mașină, rutele individuale ale pasagerilor fiind comasate în mod eficient. Sunt acceptate numai mici ocoluri de la rută. Îmbarcarea și debarcarea din Berlkönig au o abatere medie de 200 metri de la punctul de plecare/ destinație solicitat de client. Se accesează printr-o aplicație similară Uber. 

Autobuzele școlare sunt o soluție esențială atât pentru confortul copiilor noștri cât și pentru reducerea traficului auto, mai ales în orele de vârf.

Primăria va aloca locuri de parcare dedicate serviciilor de car-sharing – un serviciu de transport alternativ, foarte popular în multe orașe ale lumii, care constă în închirierea mașinilor pe perioade scurte de timp. Utilizatorii pot rezerva mașina cu ajutorul unei aplicații și plătesc în funcție de timpul utilizării. 

 

Cel mai prietenos oraș din România pentru automobilele electrice 

Planul pentru adaptarea orașului și a parcărilor la vehiculele electrice va deveni o prioritate. Numărul de mașini electrice va crește constant în următorii ani, iar noi, ca administrație locală, vom susține această evoluție printr-un număr proporțional de stații de încărcare publice. De asemenea, vom stimula operatorii privați cu parcări proprii să amenajeze stații de încărcare. 

Vom pune la dispoziție utilizatorilor, pe site-ul Primăriei, harta stațiilor de încărcare de pe întreg teritoriul municipiului și zonei metropolitane Brașov.

Pentru creșterea numărului de automobile nepoluante, primăria va analiza oportunitatea acordării de vouchere pentru achiziționarea automobilelor electrice. De asemenea, va acorda gratuitate pentru locurile de parcare ale riveranilor posesori de automobile electrice și va amenaja, în centru, locuri de parcare dedicate.  

 

ZERO mortalitate în rândul pietonilor

Fiecare cetățean al Brașovului este, în fiecare zi, pieton, indiferent ce mijloc de transport folosește cel mai frecvent (autobuzul, automobilul personal, bicicleta, căruciorul sau scaunul cu rotile).   

În ultimii ani au existat numeroase accidente grave de circulație, având ca victime pietoni aflați în traversarea regulamentară a străzii. De la începutul anului, numărul de accidente pe trecerile de pietoni este îngrijorător. Avem nevoie de măsuri stricte pentru siguranța pietonilor, printre care se numără: 

  • reducerea vitezei pe arterele cu mai multe benzi de circulație prin amplasarea limitatoarelor de viteză
  • semaforizarea inteligentă a celor mai expuse treceri de pietoni
  • iluminarea trecerilor de pietoni. 
 

Un oraș în care mersul pe jos e o plăcere

Brașovul poate face multe pentru facilitarea accesului la transportul public, creând spații urbane atrăgătoare, bine conectate la infrastructura publică de transport și făcând mersul pe jos până la nodurile intermodale sau stațiile de transport public mai ușor și mai plăcut.
Redimensionarea trotuarelor, în prezent improprii deplasării în siguranță a pietonilor, în multe zone ale Brașovului, este o prioritate pentru noi. 

Brașovul trebuie să-și adapteze infrastructura de „orientare” pentru a încuraja și mai mult transportul pietonal. Vom introduce o nouă rețea de indicatoare pentru pietoni, inclusiv cu deficiențe de vedere sau cu mobilitate redusă, care să permită brașovenilor și turiștilor să se orienteze. Rețeaua de indicatoare pentru pietoni va include distanța de mers pe jos până la anumite obiective.
Pentru a încuraja obiceiurile sănătoase, vom propune cetățenilor și o Aplicație care să le permită să măsoare distanța parcursă pe jos. La atingerea unor praguri ale distanței parcurse pe jos în decursul unei săptămâni, pietonii vor fi răsplătiți cu bilete la muzeu.

Mersul pe jos, în special în zonele pietonale, trebuie să fie o plăcere. Zona cea mai frecventată de turiști prezintă un nivel calitativ insuficient al lucrărilor efectuate. Standardele de calitate ale pavajului din zonele istorice/ pietonale trebuie să fie de cel mai înalt nivel. Există modele de bune practici ce trebuie preluate și la noi.

 

Un oraș deschis către persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, persoanele greu deplasabile 

Persoanele cu dizabilități întâmpină multiple bariere în interacțiunea cu orașul. Administrația locală trebuie să ia în calcul nevoile acestora, ca pe ale oricărei alte categorii de cetățeni. Avem în vedere o serie de măsuri pentru deplasarea urbană a persoanelor cu dizabilități:

  • curățarea de zăpadă a trotuarelor
  • adaptarea tuturor mijloacelor de transport în comun cu rampe de acces pentru scaunele rulante
  • accesibilizarea instituțiilor și spațiilor publice prin rampe, lifturi, lifturi mobile exterioare
  • asigurarea accesului cu scaune rulante pe trotuarele din oraș, prin montarea de stâlpi care să interzică parcarea mașinilor pe trotuar
  • asigurarea infrastructurii culturale și sportive pentru persoanele cu handicap locomotor
  • adaptarea bordurilor din dreptul locurilor de parcare pentru persoanele cu dizabilități și aducerea acestora la cotă, astfel încât accesul pe trotuar să fie facil din zona locului de parcare.  

Brașov - orașul istoric dezvoltat armonios

Pentru a crește armonios, Brașovul are nevoie de o nouă strategie de dezvoltare, de un Plan Urbanistic General, făcut de la zero, pe următoarele axe:

✅ o nouă zonare a orașului
✅ protejarea Scheiului, a centrului istoric, a dealurilor și a spațiilor verzi
✅ regenerarea spațiilor urbane
✅ o viziune sustenabilă asupra conectării cartierelor actuale și a extinderii cu noi cartiere și zone industriale.

Grija pentru patrimoniul arhitectural al Brașovului se va reflecta în aspectul și siguranța clădirilor istorice din Centrul Vechi și zona Schei.

Orașul istoric dezvoltat armonios 

Pentru a crește armonios, Brașovul are nevoie de o nouă strategie de dezvoltare, de un Plan Urbanistic General făcut de la zero, pe următoarele axe: 

  • O nouă zonare a orașului
  • Protejarea Scheiului, a centrului istoric, a dealurilor și a spațiilor verzi
  • Regenerarea spațiilor urbane 
  • O viziune sustenabilă asupra conectării cartierelor actuale și a extinderii cu noi cartiere și zone industriale.

Grija pentru patrimoniul arhitectural al Brașovului se va reflecta în aspectul și siguranța clădirilor istorice din Centrul Vechi și zona Schei.

Un Plan Urbanistic General (PUG) făcut de la zero

O administrație locală căreia îi pasă de felul în care va arată orașul peste 20 de ani, va fi capabilă să lanseze o viziune coerentă asupra dezvoltării orașului, aplicabilă printr-un PUG nou

PUG-ul ( Planul Urbanistic General), așa cum este descris în legea 350 /2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, pe lângă caracterul de reglementare și planificare urbană, are un rol director și strategic privind acțiunile de dezvoltare urbană.  

În ce măsură PUG-ul Brașovului fixează aceste linii directoare în dezvoltarea orașului nostru? 

PUG-ul trebuie să fie constituit pe o baza amplu documentată, să aibă la bază o serie de studii de fundamentare:

  • Studiu istoric
  • Studiu de trafic
  • Studiu al analizei socio-demografice
  • Studiu pentru protejarea dealurilor si a zonelor verzi
  • Studiu de torenți, etc.

Fiind martorii unei dezvoltări dezorganizare și haotice a orașului nostru, ne întrebăm dacă actualul PUG al Brașovului a făcut față schimbărilor demografice, de mobilitate a populației,  schimbărilor economice și climatice? A acoperit cu succes perspectiva noilor dezvoltări imobiliare, cu toate efectele apariției lor?

Este formulată o viziune adaptată la toate aceste schimbări inevitabile? 

Cu toții suntem afectați de schimbările prin care trece orașul nostru, de la cele generate de prezența unor activități industriale mult prea aproape de zone locuite, la urbanizarea dealurilor din jurul centrului și efectele dezastruoase ale “sistematizării” lor, până la dispariția spațiilor verzi și de joacă. Toate acestea se pot agrava, dacă dezvoltarea haotică nu intră pe făgașul unei viziuni și a unei strategii de dezvoltare.

Asta se așteaptă de la un PUG! Să formuleze o viziune și o direcție de urmat în dezvoltarea orașului

PUG-ul cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la evoluția în perspectivă a localității. Deși Brașovul evoluează, el nu se dezvoltă în baza unui PUG adaptat nevoilor actuale, ci în baza celui din 1980, preluat în mare parte de PUG-ul în vigoare. 

Necesitatea adaptării la schimbările demografice, de trafic, economice și climatice reprezintă rațiunea formulării viziunii și strategiei. 

De asemenea, actualizarea Legii 350/2001 privind planificarea urbană şi teritorială cuprinde PMUD (Planul de mobilitate urbană durabilă), ca parte obligatorie a documentaţiei Planului Urbanistic General al oraşului – zona în care se manifestă trecerea de la principii teoretice la provocările practice. Primul oraş implicat într-un proces PMUD a fost oraşul Oradea. Printr-o colaborare strânsă între primărie şi operatorul de transport public local, oraşul a adoptat cu succes un plan de mobilitate urbană în conformitate cu tendinţele europene în mobilitate.

PREMISELE DEZVOLTĂRII 

Dezvoltarea coerentă a orașului nostru are o serie de factori favorizanți:

  • Rezerve importante de teren aflate în proprietate publică (stat/judeţ/municipiu) sau privată, viabilizate şi situate în poziţii avantajoase 
  • Structură urbană majoră coerentă în zona centrală/ pericentrală şi a marilor cartiere rezidenţiale 
  • Reţea bine dezvoltată a domeniului public, cu potenţial de extindere/transformare a spaţiului public 
  • Structuri urbane cu bune calităţi spaţiale, arhitecturale şi funcţionale: centrul istoric, cartierele tradiţionale
  • Cadru natural şi antropic variat şi atractiv: dealurile din jurul centrului și păduri
  • Poli de interes dezvoltaţi recent, în afara centrului istoric: Universitate, centre de retail, parcuri industriale

Totuși, ca în orice dezvoltare haotică, lipsită de principii clare, apar disfuncțiuni care afectează calitatea vieții brașovenilor:

  • Bariere spaţiale (calea ferată, centură) care condiţionează evoluţia spaţială şi mobilitatea, în special pe cea lentă – pietoni, biciclişti
  • Zone rezidenţiale izolate, cu accesibilitate dificilă şi infrastructură deficitară 
  • Zone intraurbane destructurate, disfuncţionale 
  • Permiterea urbanizării excesive pe dealurile împădurite din jurul centrului este un punct vulnerabil al PUG-ului ; afectarea acestor dealuri are efecte ireversibile.
  • Suprafeţe subutilizate, dar inaccesibile pe termen scurt operaţiunilor de restructurare (poluarea solului, structuri industriale dezafectate etc) –perimetrul  IUS
  • Lipsa suprafeţelor libere în cartierele de locuinţe colective, disponibile pentru operaţiuni de reabilitare

Liniile directoare ale PUG-ului trebuie să atingă măsuri și reglementări pentru susținerea economiei, a conectivității, a calității vieții în general și a patrimoniului construit, cultural și peisagistic pe care îl avem.

Măsuri și reglementări PUG pentru susținerea economiei  

  • Consolidarea centrelor de cartier ca zone de concentrare a activităţilor economice cu rol de deservire a zonelor rezidenţiale
  • Rezervarea suprafeţelor necesare dezvoltării infrastructurii educaţionale, ştiinţifice şi culturale

Exemplu de bune practici: 

Direcția de dezvoltare economică “Oradea oraș competitiv” este piesa de forță a Viziunii, în care politicile publice țintesc valorificarea investițiilor realizate prin crearea parcurilor tehnologice și dezvoltarea unei Economii Verzi, cu activități de producție și servicii în domeniile cercetării, agriculturii, industriei și turismului cultural și de SPA. 

Măsuri și reglementări PUG pentru susținerea conectivității  

  • Reglementarea configurației profilelor stradale pentru străzile noi, în vederea asigurării capacităţilor de trafic 
  • Înlăturarea barierelor spaţiale (calea ferată, centură) care condiţionează evoluţia spaţială şi mobilitatea, în special pe cea lentă – pietoni, biciclişti
  • Hot spot-uri gratuite în spaţii publice

Măsuri și reglementări PUG pentru protejarea patrimoniului construit, cultural și peisagistic 

  • Protejarea zonelor de rezervație de arhitectură prin limitarea intervențiilor și inserțiilor invazive 
  • Conservarea și reabilitarea siturilor cu specific tradițional valoros
  • Protejarea dealurilor și a zonelor împădurite prin limitarea urbanizării acestor terenuri
  • Susținerea efectivă a consolidării și reabilitării construcțiilor cu caracter valoros din punct de vedere architectural, cultural, sau comunitar

Regenerarea și reorganizarea urbană au puterea de a schimba calitatea vieții brașovenilor, de a le oferi confortul pe care și-l doresc. Ținta este echilibrul, în toate aspectele: în ceea ce privește mobilitatea, între numărul locuințelor și al locurilor de muncă existente și create. Reducerea poluării produse de trafic și a timpului necesar deplasării pot și obținute prin crearea de poli de interes în centre locale de cartier, a unui spațiu verde ofertant în proximitatea locuinței, astfel putându-se promova folosirea bicicletei, sau practicarea mersului pe jos.

Autoritățile locale au acum şansa de a modela nu numai direcțiile de dezvoltare funcțională  a teritoriului, ci și sistemele de transport urban şi metropolitan într-un mod integrat veritabil, prin aplicarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, răspunzând la nevoile de mobilitate ale unităţilor economice şi comunităţilor.

Dezvoltarea urbană organizată, întreținerea patrimoniului construit și a spațiului public, a celui peisagistic, protejarea intensă a celui valoros, menținerea și înmulțirea zonelor verzi cu aport în calitatea aerului, schimbarea viziunii asupra transportului public și individual sunt o parte dintre punctele strategiei de dezvoltare echilibrată și coerentă a orașului.

 

Braşovul – un oraş demn de istoria sa 

Când ne gândim la patrimoniu, tindem să ne referim numai la clădirile cu valoare istorică și/sau arhitectonică ce ne trimit înapoi în timp cu cel puțin 100 de ani. Dincolo de percepție, patrimoniul cuprinde ansamblul de elemente care definesc o comunitate. El cuprinde o componentă imobilă (clădirile deja menționate, elementele de peisagistică), mobilă (produsele de artizanat, mobilier, veșminte), imaterială (valorile morale asumate, tradițiile). Cu alte cuvinte, când ne gândim la patrimoniul istoric, ne gândim la o ramură a celui local. Bineînțeles, liantul dintre toate elemente este creatorul, protectorul, distrugătorul de patrimoniu – omul.

Brașovul este un oraș bătrân, cu peste 800 de ani de existență, cu o istorie legată de mai multe așezări nucleare, care azi sunt cartiere în zona vechiului centru istoric (Centrul Istoric, Brașovechi, Blumăna, Șchei), dar și în zone limitrofe (Bartolomeu, Dârste). O altă zonă locuită, ca refugiu în evul mediu sau permament înainte de sosirea sașilor, a fost ansamblul rezervației naturale Tâmpa (cu formațiunea cu același nume, plus Dealul Melcilor).

Astfel, orice viziune de „salvare a centrului” nu poate exclude vechile relații dintre fosta cetate și zonele de proximitate/dependențele. 

Viziunea noastra de a salva „zona istorică” pune în prim plan relația dintre brașovean și patrimoniu, presupunând mai multe căi de atac în sensul unei regenerări urbane mult necesare în zonele afectate de investiții precare în imobile, infrastructură, protecția mediului și educație. Cum Brașovul ajunge să capete o alură de oraș cosmopolit, atragând mulți turiști, dar și alogeni cu gânduri de mutare permanentă aici, trebuie să luăm în calcul și dimensiunea ospitalității, pentru că turismul reprezintă o sursă de venit importantă, iar județul nostru este unul dintre puținele cu spor demografic pozitiv:

(https://stirileprotv.ro/stiri/social/localitati-fantoma-pe-harta-romaniei-femeie-din-vaslui-mai-sunt-cativa-batrani-care-isi-asteapta-ceasul.html)

Tipuri de probleme și căi de atac necesare:

  1. Lipsa de siguranță fizică

Fie că vorbim de localnici sau de turiști, sentimentul de siguranță trebuie să fie primul satisfăcut într-o societate modernă. Este important de știut că multe clădiri din centrul istoric suferă procese de degradare, de la țigle căzute, la coșuri de fum dezafectate, tencuială crăpată sau elemente decorative nesigure. Sunt clădiri cu potențial de pericol public, pentru care este necesară intervenția de urgență și reabilitarea, sunt clădiri cu risc seismic, despre care nu știm câte sunt și ce strategie de consolidare există. Dincolo de salutarul program pilot de restaurare a clădirilor istorice din Brașov, grav este că autoritățile publice nu au nimic în lucru în ameliorarea pericolului generat de un viitor seism. Totuși, istoria orașului ne arată un trecut bogat în dezastre cauzate de cutremure cu magnitudini foarte mari.

(http://www.mdrap.ro/userfiles/risc_seismic_Brasov.pdf (situația din 2017 a clădirilor cu risc seismic, prezentată de Ministerul Dezvoltării)

https://www.bizbrasov.ro/2018/03/27/situatia-cladirilor-cu-risc-seismic-incerta-la-brasov-la-primarie-au-fost-depuse-peste-100-de-cereri-pentru-expertize-care-zac-sertare/ (situația prezentată de presă în 2018)

http://www.roeduseis.ro/wp-content/uploads/2014/12/Poster_7_Brasovul-si-seismele.pdf (Brașovul și seismele)

https://brasovmetropolitan.ro/2019/04/program-pilot-pentru-reabilitarea-cladirilor-istorice-din-brasov-anul-acesta-de-la-bugetul-local-va-fi-alocata-suma-de-377-000-lei-pentru-lucrarile-la-4-imobile/ (programul pilot al Primăriei))

 Plăcuțe de avertizare există sporadic, dar de cele mai multe ori vizează numai românii, iar la Biserica Neagră există mesaje de avertizare în limbile română și germană, dar nimic în engleză. Cel mai grav este însă faptul că Sinagoga Ortodoxă de pe strada Castelului Nr. 64, acum dezafectată, este în pericol de prăbușire, iar în cadrul ultimelor intervenții (din 2016), s-au pus piloni temporari de conservare a structurii de rezistență, însă acoperișul clădirii s-a prăbușit parțial.

Soluții:

Promovarea unei strategii reale și a unui cadru reglementat special pentru această zona, prin care proprietarii imobilelor din centrul istoric să primească consiliere și condiții speciale pentru demararea lucrărilor. Mai mult, avem nevoie de o actualizare a listei imobilelor cu risc seismic, de conștientizarea populației, de un buget și de o schemă de sprijin a populației vulnerabile din punct de vedere economic. 

 

  1. Infrastructura deficitară

De la canalizare, la drumuri și puncte de informare din centrul istoric, Brașovul stă mai prost decât ar trebui: oricine are intenția de a ajunge în centru se confruntă cu problema traficului, iar în caz de ploi mai mari, canalizarea devine rapid suprasolicitată, refulează și inundă străzile orașului. Mirosul este pestilențial, gunoaiele plutesc, iar în zona “După Ziduri” (una din zonele vechi de promenadă și una din fostele bariere defensive a orașului în evul mediu), a devenit obișnuință suportarea mirosului de dejecții. Este de văzut și estimat în ce măsură sunt suficiente proiectele în curs de realizare de către Compania Apa:

(https://www.apabrasov.ro/ro/pagini/cl9f-reabilitarea-si-extinderea-retelelor-de-distributie-si-canalizare-in-brasov-si-sacele.html)

Dincolo de canalizare, centrul suferă de proasta gestiune a traficului, dar și de probleme privind accesul turiștilor. Este tragi-comic atunci când unui turist i se spune că, pentru a ajunge la Centrul de Informare din Șchei, trebuie să ajungă în… Șchei. Cel camuflat, de lângă Primărie, este aproape invizibil (dacă este și funcțional), din cauza poziționării și al culorii alese neinspirat. Cel de la gară nu este funcțional, iar cel de la Complexul „Ion Țiriac” nu a fost terminat. Infrastructura trebuie privită din perspectiva turistului, prin gândirea unor rute foarte probabile ale acestuia, începând cu punctul de sosire în Brașov și terminând cu zona de interes cel mai ușor de intuit. Vorbim de Gara Brașov și de autogări, în prezent, destul de neglijate și ele. În momentul de față, acestea sunt frecventate de oameni ai străzilor sau sunt poli ai delictelor de diferite soiuri (mai ales Gara Brașov). 

Dacă tot am pomenit drumurile, este cazul să vorbim și de cele pietonale, uneori un pericol sau impediment pentru persoanele cu dizabilități. Altfel, drumurile prost pavate cu piatră cubică ori drumurile prost asfaltate sau de pământ până la Turnurile Alb și/sau Negru, pot prezenta disconfort pentru cei cu dizabilități. Drumurile care conțin trepte și scările către diferite turnuri necesită și ele intervenții de reparare și consolidare.

Soluții:

  • Prezența mai mare a Poliției Locale în punctele de sosire a turiștilor, dar și în centrul istoric
  • Mutarea focusului transportului public în comun către rutele determinate de punctele de sosire în oraș și centrul istoric
  • Investiții în mai multe băi publice de calitate, în puncte de informare funcționale și plasate strategic, cu oameni dedicați
  • Investiții în drumuri de acces sigure și necârpite
  • Creșterea numărului de coșuri de gunoi, etc. 

Imaginea centrului istoric este influențată de toate acestea, de la prezența (sau absența) poliției, drumuri și construcții cu nevoi clare de reabilitate, coșuri de gunoi lipsă sau prezente, până la existenșa sau nu a toaletelor publice.

 

  1. Neglijarea fațadelor

Vandalizările trebuie pedepsite! Este greu să găsim o clădire veche nemăzgălită de pretinși artiști, glumeți ori filosofi. Nici măcar bisericile nu au scăpat de acest tratament, iar cazul capelei cimiteriale de lângă Teatrul Dramatic este notoriu, laolaltă cu rolul de toaletă publică în aer liber. Se întâmplă des ca fațedele clădirilor proaspăt restaurate să fie afectate de vandali. Niște patrule mai dese de polițiști locali ar ajuta mult, aplicând amenzi mai mari în schimbul muncii în folosul comunității, prin curățarea pereților, asta ca să nu se mai puna în cârca unor voluntari grosul muncii. Marea problemă este amploarea fenomenului, care cuprinde cel puțin zonele Centrului Vechi, Brașovechi și Blumăna.

Dincolo de fenonemele cauzate de persoane terțe, degradarea fațadelor cauzată de uzură, sau de o intervenție anterioară nepotrivită (vezi restaurantul „Cerbul Carpatin”, fostă Casă a Negustorilor ridicată din banii Apolloniei Hirscher, în secolul 16), este foarte răspândită. Intervențiile agresive sau chiar folosirea materialelor nepotrivite duc la degradarea imaginii și pierderea elementelor de identitate arhitecturală a centrului istoric.

Soluții:

O altă modalitate de abordare a strategiei de reabilitare a clădirilor din Centrul Istoric, alta decât cea descrisă la punctul 1, este încheierea de parteneriate cu toți reprezentanții cultelor. Există exemple alicate în acest sens. Brașovul, ca și Oradea, este un oraș multietnic și multiconfesional, astfel încât, prin încheierea unor parteneriate ale Consiliului Local cu Episcopia Ortodoxă, Romano-Catolică, Reformata, respectiv Greco-Catolică, etc. au fost reabilitate mai multe clădiri aflate în proprietatea acestor instituții. Principiul finanțării ar presupune că toate costurile reabilitării se compensează cu sumele alocate cultului respectiv de către Consiliul Local, pe o perioadă de mai mulți ani.

 

  1. Utilizarea inadecvată sau deloc a spațiilor/edificiilor istorice

Începând cu secolul 19, viziunea utilitară a unei clădiri ori a unui spațiu și-a atins punctul culminant, cu porți ale orașului distruse, laolaltă cu segmente ale zidurilor de apărare, din rațiuni ce țineau de dezvoltarea accelerată a Brașovului și de creșterea demografică. Totodată, o parte din zidurile orașului au fost convertite în garduri, ziduri de case ori, în cazul zwingerelor, curți  sau cimitire. Între timp, Cetățuia ajunsese un depozit, iar o parte din ruinele Brașoviei au fost aruncate în aer pentru a se construi telefericul.

Astăzi, avem trei parcări în zone cu zwinger, dintre care două ar putea fi recuperate, iar zidurile, întărite, pentru a nu se accentua degradarea lor. 

Segmentul de zid dintre corpul de Silvicultură și Poarta Ecaterinei, privit dinspre Șirul Ludwig van Beethoven, pare a avea ori o gură de fereastră, ori o gaură simplă. Alt segment de zid, cel dintre Liceul Sportiv și Baza Sportivă Olimpia, a fost întărit parțial (cu beton), zwingerul dispărând aproape complet (fostul Țarc al Popii). Refacerea arenei a constituit un moment de a converti părți din zwinger în actuala intrare dinspre strada Castelului (unde a fost un turn de apărare), iar altă parte a fost transformată în zonă de tranzit dinspre clădirea Olimpiei și terenurile de la baza ei (fostul Țarc al Dogarilor). Este de văzut și dacă a mai rămas ceva din fostul Țarc al Tăbăcarilor, pornind de la Bastionul Postăvarilor, spre strada Castelului. Problema este că unele ziduri sunt amenințate de vegetație, care accelerează degradarea lor, iar niște acțiuni de curățare ar fi indicate, dar nu înainte de a lămuri chestiunile de proprietate asupra lor!

Dincolo de ce avem și folosim prost, avem și câteva monumente care stau în paragină sau sunt de-a dreptul neglijate. Sinagoga veche de pe Castelului are partea din spate căzută, edificiul aflându-se în paragină. Având în vedere numărul mare de turiști evrei, ar fi o realizare deosebită să introducem sinagoga în circuitul turistic. Problema cea mai mare ține de faptul că se află într-un spațiu privat, o situație ce trebuie clarificată de urgență, pentru că monumentul stă să se prăbușească.

Fortificațiile Brașovului sunt exploatate turistic insuficient, dincolo de multele restaurări făcute cu beton, devalorizând mult valoarea istorică. Părțile de zid din zona fostului Centru de Tineret, care închid strada Suișul Castelului, ar trebui consolidate, pentru a se evita desprinderea de bucăți din el și potențiale accidente. Turnurile și bastioanele, unde accesul publicul este sau ar trebui permis, are panouri vandalizate și scări distruse, iar zona Turnurilor Alb și Negru e doldora de gunoaie, coșuri de gunoi distruse, scări prost întreținute, vegetație care obturează panoramele orașului și mirosuri urâte. Ruinele Turnului Cizmarilor sau ale fragmentului de zid de legătură rămas ar putea fi dezgropat, recondiționat și restaurat. Iar despre cetatea Brașovia, construită pe Tâmpa, știm că a fost întrerupt proiectul de readucere a ei la viață. Ar fi putut deveni un obiectiv cu potențial turistic însemnat.

Bisericile din Brașovechi sunt extraordinare comori ale comunității brașovene, cu Bisericile Evanghelice foste Sf. Martin și Sf. Bartolomeu, reprezentând cele mai vechi edificii din oraș, ambele datând din secolul 13. Între ele, așezată timid, este Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din 1783, pentru românii care nu au avut dreptul să-și ridice biserică în centrul istoric săsesc. În apropiere, ruinele vechii cetăți de pe Dealul Șprenghi atrag atenția asupra unei zone nefrecventabile, deși peisajul asupra cartierelor din zonă e cel puțin decent, însă pare că oamenii străzii își fac veacul acolo. Deși cetatea a fost distrusă în secolul 15, pe ruinele ei a apărut o carieră de piatră, de asemenea abandonată între timp. 

Mai multe biserici din centrul istoric, impresionante arhitectural, merită mai multă vizibilitate: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Piața Sfatului, Biserica Sf. Treime a comunității grecești, de pe Strada George Barițiu, Biserica mănăstirii Sf. Ioan a franciscanilor, de pe strada cu același nume de sfânt, și Biserica Sf. Petru și Pavel de pe strada Mureșenilor (sau Biserica Roz, cum îi mai spun, datorită marmurei roz folosite la ridicarea ei), Biserica Evanghelică Germană din Blumăna (de lângă Sanitas) și Biserica Evanghelică Maghiară de lângă Poșta Română. Acestea sunt monumente istorice cu o amprentă puternică asupra comunității și puțin cunoscute, chiar în rândul brașovenilor.

 

  1. Haosul urbanistic

Ca o concluzie înainte de concluzii, eterogenitatea stilistică a clădirilor din centrul vechi istoric lasă impresia unui oraș în care totul a fost construit unde a fost posibil, fără nicio strategie dincolo de satisfacerea unei nevoi imediate. (Ca notă istorică, după marele incendiu din 1689, administrația austriacă a interzis ridicarea de noi locuințe din lemn, iar pe cât posibil, în intervalul 1700-1918, găsim edificii mult mai omogene stilistic, în ciuda sacrificării unor fortificații vechi ori a convertirii lor în structuri cu rol civil.) Astăzi, ar trebui să nu mai avem construcții precum cea a Gărzii de Mediu de pe strada Nicolae Bălcescu sau intrarea în Complexul Sportiv „Ion Țiriac”, din trinomul beton-sticlă-oțel, inserții precum sediul clădirii de birouri „Cristiana” și clădirea SIF Transilvania, un hibrid între vechi și nou. 

O altă problemă care devine din ce în ce mai prezentă și cu efecte devastatoare asupra orașului sunt proiectele imobiliare de genul „American Dream”. Se dorește o urbanizare mazivă a dealurilor Brașovului, urbanizare care contribuie la defrișările din zona veche a orașului, distrug peisagistica locală, distrug dealurile, așa cum se vede la fiecare  ploaie torențială, încurajează traficul cu mașini, înrăutățind situația prezentă din acest punct de vedere.

Concluzii finale

Orice viziune trebuie să se manifeste pe două căi:

  1. orizontală, prin măsuri care să contribuie la conservarea resurselor locale (ansamblurile istorice, rezervația), prin investiții în latura materială.
  2. verticală, prin educarea cetățenilor în spiritul respectului față de patrimoniu, el fiind reprezentantul și responsabilul pentru conservarea sa, în mod direct, acționând în spiritul moral-legal, dar și indirect, girând votul către agenții politici cu atribuții în acest sens.

Patrimoniul brașovean este în prezent afectat de lipsă de viziune, deși există o Strategie Culturală pentru Brașov, cu finalitate în 2030, care cuprinde obiectivele turistice din oraș. Nu vorbim doar de aglomerații de bolovani, cărămizi, mortar și fier-beton, ci de martori ai unei istorii bogate care cucerește mii de turiști anual și care este o sursă de venit foarte importantă pentru industria HORECA, pentru muzee, pentru asociațiile de ghizi, pentru Biserici ș.a.m.d.. Brașovul merită să apară ca un oraș curat, organizat, matur prin cunoașterea și exploatarea atuurilor sale, ceea ce în prezent este înlocuit de mizerie, haos și diletantism la nivel de cunoaștere istorică. 


Soluții principale:

  1. Inventarierea clădirilor vechi din tot Brașovul, nu numai din centrul vechi istoric, ci și din Brașovechi și Blumăna, conform Listei Monumentelor Istorice (LMI), și actualiza acesteia (ultima variantă fiind din 2016), conform Legii nr. 422/2001 și normelor stabilite în 18/04/2008.

http://www.cimec.ro/Legislatie/OMCC-2260-2008-Ax-NormeleClasareMon.pdf 

  1. Corelarea normelor de restaurare a fațadelor cu problemele întâlnite, adaptarea regulamentului actual la nevoile reale ale proprietarilor și aplicarea de sancțiuni conform legislației în vigoare, fără excepții, pentru fațade și acoperișuri neglijate, îndeosebi pentru a contracara pericolele de siguranță fizică și de distrugere a monumentelor vechi. Siguranța este prioritară!

http://www.cimec.ro/Monumente/pdf/Legea-422-2001-republicata-2006.pdf 

  1. Curățarea clădirilor vechi de efectele vandalizărilor și de vegetația invazivă, de către voluntari și poate, de deținuți, dar sub coordonarea și cu expertiza specialiștilor în probleme de patrimoniu și arheologie, după caz. Accentul trebuie pus pe restaurare și alte chestiuni elementare, mai putin pe picturile „urbane”.

https://urbanizehub.ro/urban-vision-pictura-murala-pentru-reabilitarea-urbana/

  1. Investiții în infrastructura turistică, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, pentru modernizarea Gării, dar și pentru stabilirea unui Centru de Informare Turistică pentru turiști și nu pentru o clientelă politică. Aceasta înseamnă informare în cel puțin trei limbi străine despre mijloace de transport, atracții turistice și alte nevoi personale (restaurante, farmacii, cluburi, băi publice).
  2. Drumuri, alei, poteci decente pentru turiști, pe cât posibil accesibile și pentru cei cu disabilități și vârstnici. Ca o paranteză, dincolo de accesibilitate, ele trebuie să fie și frecventabile, deci problema mirosului cauzate de canalizarea improprie din Șchei sau de toaletele „ad hoc”.
  3. Punerea în valoare a monumentelor istorice mai puțin cunoscute, dar care pot oferi valoare adăugată orașului. Avem, pe de o parte, biserici vechi și frumoase, relativ bine întreținute, dar ținute departe de ochii masei, iar pe de alta, ruine care pot completa un peisaj care deja atrage atenția, precum cetatea Brașovia pentru Tâmpa, Turnul Cizmarilor pentru Aleea Tiberiu Brediceanu și ruinele cetății de pe Dealul Șprenghi, care pot contribui la înfrumusețarea unei zone istorice ignorată de turiști. De asemenea, zwingerele rămase în picioare pot fi valorificate dincolo de rolul de parcări (cu excepția cimitirului Bisericii Sf. Treime), preluând modelul Graft, de zonă de ateliere în aer liber, de târguri, de mici piațete. Restaurările Cetățuii și a Sinagogii Vechi sunt imperative! Aici trebuie spus că o colaborare cu OAR (Ordinul Arhitecților din România) ar fi binevenită, aceștia având planuri legate de reabilitarea fortificațiilor. Și Ambulanța pentru Monumente ar putea fi un instrument util pentru salvarea Sinagogii Ortodoxe.
  4. Promovare în mai multe limbi străine, fără excepții! Exista o aplicație lansată despre monumente istorice ale Brașovului și câteva filmulețe. Puțin pentru orașul acesta și pentru potențialul ascuns; de aceea, o aplicație cu conținut mai bogat în monumente, cu mai multe povești și materiale audio-video, este necesară, laolaltă cu materiale fizice actualizate. Trebuie încurajat și feedback-ul de la turiști, într-un mod cât mai facil și prietenos pentru ei, prin rețelele de socializare, prin aplicația deja menționată, dotată cu posibilitatea recenzării.
  5. Investiții în calitatea muzeelor, pentru a le crea vizibilitate. Noi nu mai avem un muzeu în Ghidul Michelin*, de exemplu, iar investițiile guvernamentale în cultură sunt ridicol de mici și de proaste. * https://bit.ly/3bJVOPg 
  6. Pentru menținerea factorilor care dau identitate Brașovului, avem nevoie să încadrăm zonele tradiționale construite și neconstruite în arii protejate extinse, cu limitarea construcțiilor noi. Astfel conservăm nu numai o imagine, patrimoniul construit, tradiții, ci și patrimoniul peisagistic, dealurile și pădurile din jurul centrului vechi. 

Este rândul nostru să demonstrăm că avem viziunea necesară să transformăm măcar centrul orașului în polul de atracție de altădată.

Arh. Miruna Gerea

Brașovul educat

Brașovul îmbătrânește și rămâne în urmă. E datoria noastră să inversăm acest proces, punând accent pe toate etapele procesului educativ.

Fiecare copil al Brașovului are dreptul la un loc în creșă sau grădiniță, în cartierul unde locuiește.

Avem nevoie de școli sigure, de cantine școlare, de programe after-school și de ateliere educative. Vom încuraja formarea continuă a profesorilor și diversificarea alternativelor sănătoase de petrecere a timpului liber.

Tinerii Brașovului, tot mai puțini, au perspective limitate de studii și dezvoltare de cariere. E timpul unei renașteri a mediului universitar. Aceasta poate fi obținută printr-o repoziționare strategică: specializări noi la Universitate, corelate cu piața muncii, care este într-un proces de transformare accelerat de apariția inteligenței artificiale.

Vom implica în viața cetății, în procesul decizional, în conturarea viziunii despre Brașovul viitorului atât mediul academic, cât și elevii și studenții.

Brașovul educat 

Brașovul îmbătrânește și rămâne în urmă. E datoria noastră să inversăm acest proces, punând accent pe toate etapele procesului educativ.

Fiecare copil al Brașovului are dreptul la un loc în creșă sau grădiniță, în cartierul unde locuiește.
Avem nevoie de școli sigure, de cantine școlare, de programe after-school și de ateliere educative. Vom încuraja formarea continuă a profesorilor și diversificarea alternativelor sănătoase de petrecere a timpului liber. 

Tinerii Brașovului, tot mai puțini, au perspective limitate de studii și dezvoltare de cariere. E timpul unei renașteri a mediului universitar. Aceasta poate fi obținută printr-o repoziționare strategică: specializări noi la Universitate corelate cu piața muncii, care este într-un proces de transformare accelerat de apariția inteligenței artificiale.

Vom implica în viața cetății, în procesul decizional, în conturarea viziunii despre Brașovul viitorului atât mediul academic, cât și elevii și studenții.

 

Școala din cartier, cea mai bună școală

Un loc în creșe, grădinițe și școli, aproape de casă, pentru toți copiii Brașovului –

Educația este instrumentul prin care individul dobândește cunoaștere, abilități și competențe ce-l vor ajuta în viața de adult să se integreze social, să aibă un aport în comunitatea din care face parte, să contribuie la bunăstarea mediului din care provine. Aceasta este primul pas în lupta împotriva sărăciei. Este unealta indispensabilă pentru o viață sănătoasă. Ajută în extinderea relațiilor multiculturale, în acceptarea opiniilor diferite ale celor din jur și mai ales în dezvoltarea gândirii critice în vederea luării unor decizii asumate și responsabile.

Obiectivul nostru principal este ca şcoala din cartier să fie prima opțiune a oricărui părinte. Avantaje:

  • Un mod eficient de a combate hărțuirea. Copiii din acelaşi cartier leagă relaţii de prietenie durabile, părinţii de principiu se cunosc între ei, pot interacţiona mai uşor. 
  • Copiii dobândesc mai multă independenţă și responsabilitate, mergând în grupuri la şcoală şi înapoi acasă. Părinţii din cartier se pot organiza pentru însoţirea pe rând a copiilor la şcoală şi preluarea lor de la unitățile de învățământ.
  • Un copil odihnit se concentrează mai bine, și un părinte mai relaxat contribuie la starea de bine în familie.
    Copiii pot dormi mai mult știind că nu este nevoie să traverseze orașul pentru a ajunge la școală. Când programul elevilor este încărcat cu teme și activități, o oră de somn este deosebit de importantă. La fel de importantă este și odihna părinților care, pentru a-și pregăti copii de școală, se trezesc cu mult înaintea acestora. În plus, stresul traficului rutier poate fi înlocuit cu o plimbare până la instituția școlară.
  • Luptăm împotriva abandonului şcolar prin faptul că suntem o comunitate în cartier, comunicăm mai ușor și mai rapid și putem interveni mai rapid mai ușor acolo unde este nevoie. 
  • Contribuim la puritatea aerului și degajarea traficului din fața unităților școlare prin faptul că, alegând școala din cartier, nu se mai crează ambuteiaje în proximitatea școlilor. 

Din perspectiva Consiliilor Locale, putem îmbunătăţi condiţiile şcolare la nivel local și seta trendul la nivel judeţean, devenind astfel și exemplu de bune practici la nivel național.

 

Situația actuală

În România, dreptul la învăţătură este garantat de art. 32 din Constituţiei. 

Legea 1 din 2011 numită şi legea educaţiei naţionale reglementează toate aspectele educaţiei preşcolare, şcolare şi universitare din România fiind de altfel şi una din cele mai modificate legi. 

Conform art. 112 din această normă precum şi Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.619/2014, clădirile şi terenurile şcolilor aparţin primăriilor iar din Consiliul de administraţie al unităţilor şcolare fac parte reprezentantul primarului şi unul, doi sau trei consilieri locali.

În Braşov avem 36 de unități de învăţământ ciclu primar, gimnazial şi liceal ce-şi deschid porţile pentru aproximativ 30000 de elevi.  

În domeniul preşcolar în Municipiul Braşov sunt 45 de grădiniţe (cu program normal şi program prelungit) şi 8 creşe cu un număr total de 785 de locuri. 

Conform art. 63 lit c din legea educaţiei în învăţământul antepreşcolar grupa cuprinde în medie 7 copii dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9, în învăţământul preşcolar grupa trebuie să cuprindă în medie 15 preşcolari dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20, primar trebuie să fie între minim 12 şi maxim 25 de elevi (în medie 20), gimnazial între minim 12 şi maxim 30 (în medie 25) la fel ca şi în învăţământul liceal şi profesional. Cu modificările din februarie 2020, numărul maxim de preşcolari scade la 17, numărul maxim de elevi în ciclul primar scade la 22 iar în ciclul gimnazial şi liceal la 26. Totuşi în practică aceste cifre nu pot fi respectate. Iar situaţia este cu atât mai problematică cu cât situaţia de pandemie ne impune distanţarea socială. 

Numărul creşelor, al grădiniţelor şi al şcolilor este insuficient raportat la extinderea urbană prin construcţia de cartiere noi. 

 

Măsuri propuse au în vedere următoarele direcții:

  1. Infrastructură școlară

     

  • Măsuri pe termen lung pentru asigurarea confortului elevilor şi cadrelor didactice în vederea obţinerii unui act de învăţare de calitate. 
  • Asigurarea unui mobilier școlar de calitate și a unor vestiare/ dulapuri individuale, cu scopul de a reduce greutatea ghizdanelor, în special pentru elevii din ciclul primar. 
  • Măsuri pe termen scurt cum ar fi asigurarea consumabilelor necesare păstrării igienei personale (hârtie igienică, săpun, dezinfectant, măști etc). 
  • Implicarea activă a elevilor și cadrelor didactice în schimbări este esențială. Performanțele se obțin acolo unde cei de la care le așteptăm se simt într-o zonă de confort, atât fizic cât și psihic. 
  • Asigurarea unor spații de relaxare în școli
  • Multe unități școlare nu au căi de acces pentru persoane cu dizabilităţi motorii (fie cadre didactice, fie elevi). Remedierea unor astfel de lipsuri este o prioritate.

Aceste instituții sunt a doua casă atât pentru elevi cât și pentru profesori. Pentru minori, impactul mediului școlar este crucial, atât prin prisma caracterului formator al școlii, cât, mai ales, prin intermediul trăirilor individuale, al experiențelor personale. 

  • Construirea de noi unităţi de învăţământ preşcolar (creşe şi grădiniţe) şi şcolar mai ales în noile cartiere.
 
  1. Digitalizarea actului educațional

Este absolut necesar ca școala din cartier să asigure un act de învăţământ de calitate, în sălile de clasă  şi online, cu implicarea activă a elevilor şi a cadrelor didactice în schimbările produse în mediul în care ei petrec atât de mult timp. Anul acesta a fost un moment de cumpănă. Dacă s-ar declara încă o stare de urgenţă, ar putea face faţă şcolile şi elevii unei noi astfel de provocări? Sunt suficiente calculatoare în familii care să permită desfăşurarea activităţilor şcolare online, concomitent pentru doi, trei frați, elevi în clase diferite? 

Digitalizarea actului de învăţământ rapid, prietenos atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice, şi în siguranţă trebuie să fie o prioritate pentru administraţia publică locală. 

  • Primăria poate implementa un program de finanțare a proiectelor provenite de la unitățile de învățământ, proiecte menite să îmbunătățească procesul de învățare prin digitalizare. 
  • Accesul permanent la internet în toate unităţile școlare trebuie garantat. Elevii au nevoie să învețe să folosească responsabil internetul, să acceseze dicționare online în cadrul orelor de limba română și al orelor de limbi străine. 
  • Acordarea de alocații pentru acces la internet de calitate pentru familiile cu venit modest care au copii de vârstă școlară.
  • Asigurarea de calculatoare, tablete, laptopuri elevilor și studenților ale căror nevoi nu au fost acoperite de Ministerul Educației din lipsă de fonduri. Pentru realizarea acestui deziderat Primăria și Consiliul Local pot dezvolta relații de colaborare cu diferite ONG-uri din domeniul educației, mediul de afaceri din municipiul Brașov, accesare de diferite fonduri (Banca Mondială, fonduri europene, donații)
  • Cursurile online reprezintă varianta modernă a învățământului la distanță. Este esențial să observăm utilitatea acestora chiar dincolo de contextul epidemiologic în care ne aflăm. Prin înregistrarea lecțiilor și postarea lor pe diferitele platforme școlare elevul care absentează poate recupera mai ușor lecțiile.  
 
  1. Afterschool accesibil şi de calitate
  • Programul extrașcolar a devenit o necesitate, în condițiile în care părinții lucrează, iar bunicii sunt prea departe sau, din păcate, nu mai există. Tot mai multe școli se orientează spre astfel de activități, însă de cele mai multe ori ele sunt insuficiente şi nu sunt gratuite. Această activitate necesită o reglementare în cadrul legii educaţiei, însă la nivel local, prin dialog interinstituțional între Consiliul Local, directorii de şcoli şi inspectorat, se pot găsi soluţii de acordare de fonduri şi subvenţii astfel încât toate unitățile de învățământ să ofere elevilor un astfel de program la standarde ridicate. Nici ONG-urile în acest domeniu nu ar trebui neglijate. Avem cazul Engage România de la Săcele, World Vision România în diferite zone defavorizate din țară.
  • Infrastructura şcolară şi asigurarea consumabilelor nu sunt obligaţia părinților. DE REŢINUT CĂ FONDUL ŞCOLII NU POATE SĂ CADĂ ÎN SARCINA PĂRINŢILOR.  
 
  1. Lupta împotriva abandonului şcolar şi promovarea unui stil de viaţă sănătos.

Conform diferitelor statistici precum cele publicate de Organizaţia Salvaţi Copii în 2017, aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în condiții materiale extrem de precare, acest procent reprezentând cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9%. De asemenea, peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie.

Peste 150.000 de copii din mediul rural merg seara la culcare flămânzi, iar în general aceste familii au şi cei mai mulţi copii (trăind astfel din ajutor social şi alocaţii). Viitorul acestor copii depinde de șansele pe care le oferim în prezent. ESTE MOMENTUL SĂ ACŢIONĂM ACUM! 

Dorim masa caldă în şcoli. Pentru unii copii, aceasta s-ar putea să fie unica masă pe zi. 

Pentru implementarea cu succes a acestui deziderat, propunem un program pilot, fie pe perioada unui semestru şcolar, fie pe durata unui an academic. 

 

Brașov – centru universitar de top

Studenții transformă și conturează orașele, ei susțin dinamismul în materie de cultură, artă, inovație, sport, atmosferă urbană.

Cu o medie de vârstă de 43.6 ani, populația Brașovului se clasează pe locul doi în topul orașelor îmbătrânite. Repoziționarea strategică a învățământului universitar brașovean ar crea un flux de oameni tineri, bine pregătiți, care la rândul lor vor atrage firmele cu valoare adăugată.  

Universitățile pot fi motoare importante ale dezvoltării locale și regionale. Două tendințe majore au dat o direcție nouă, pozitivă, modului în care regiunile își dezvoltă punctele forte în cercetare și inovare: ascensiunea tehnologiilor transversale și dezvoltarea sustenabilă.

Un raport recent al Asociației Universității Europene despre rolul universităților în ecosistemele de afaceri și de inovare arată modul cum diferite regiuni se specializează prin combinarea inteligentă de tehnologii similare și seturi similare de provocări locale sau regionale.

Domeniul tehnologiilor digitale, denumit inteligență artificială, este un exemplu deosebit de bun al modului în care tehnologiile transversale dau o dimensiune nouă aplicării cunoștințelor. Inteligența artificială se aplică larg în orice sector; poate fi utilizată în diferite domenii.

Mobilizarea universităților trebuie abordată într-un mod „holistic” și nu doar prin concentrarea pe intervenții tranzacționale, precum servicii de consultanță pentru companii locale. 

Situația actuală

Dezvoltarea unui centru universitar de top poate atrage investiții străine în dezvoltarea de capital uman. Clasamentele universităților sunt asociate cu reputația angajatorilor și perspectivele de angajare.  

Importanța angajabilității vine în mod clar în sondajele internaționale ale studenților. Majoritatea studenților citează rezultatele ocupării forței de muncă – șansa de noi oportunități de carieră sau de avansare în calea lor actuală de carieră – ca motivație principală pentru studiul în străinătate.

Mobilitatea studenților a crescut dramatic în trecutul recent, din cauza unor serii de factori. 

Cererea explozivă de educație terțiară la nivel mondial și valoarea percepută a studiilor în instituții de prestigiu din străinătate contribuie la un flux tot mai mare și diversificat de studenți internaționali, de la cei care nu pot găsi un loc unde să studieze în învățământul de acasă la studenți de înaltă realizare academică studiind la programe și universități de înaltă calitate. În plus, valoarea educațională asociată unui corp divers de studenți, veniturile substanțiale care pot fi obținute prin extinderea educației pentru studenții internaționali, acest lucru aducând un beneficiu economic major, administrația locală trebuie să depună eforturi majore pentru a atrage studenții din afara granițelor naționale.

Într-un raport făcut de QS University Rankings: EECA 2020 (Europa emergentă și Asia Centrală), datele pentru Universitatea Transilvania din Brașov, comparativ cu alte universități din România și Polonia:

Universitatea

Clasament

Mărime

Studenți internaționali

Cercetare

Transilvania Brașov

137

peste 17.000 studenți

peste 300

Mediu

Universitatea București

42

peste 38.000 studenți

peste 500

Mare

Universitatea Babeș-Bolyai Cluj

40

peste 31.000 studenți

peste 1.800

Foarte Mare

Universitatea din Varșovia, Polonia

7

peste 36.000 studenți

peste 2.700

Foarte Mare

Într-o analiză la nivel global, conform QS World University Rankings, Universitatea Transilvania Brașov nu se află în primele 1000 universități. Tot conform QS World University Rankings niciun oraș din România nu se află în top 120 cele mai bune orașe pentru studenți.

Măsuri propuse 

Indicatorii de bază pentru importanța unei universități sunt:

  • Rata de ocupare după absolvire;
  • Link-uri ale unui program la industria relevantă sau la domeniile sale profesionale;
  • Alumnii de succes.


Disponibilitatea oportunităților de stagiu de înaltă calitate poate fi un factor important în luarea deciziilor studenților, în special pentru studenții care caută șanse de a construi rețele profesionale în timpul studiilor.

Dezvoltarea cercetării şi inovării la nivel local în vederea transformării Braşovului într-un centru universitar de cercetare important la nivel naţional se poate realiza prin dialog interinstituţional între Universitatea Transilvania şi diferite instituţii, în conformitate cu specializările Universităţii, prin fonduri alocate de la bugetul local, fonduri europene nerambursabile, sponsorizări. 

Spre exemplu, în domeniul medicinei, dezvoltarea antreprenoriatului medical, sprijinirea activităţilor de cercetare în domenii inovative precum genetică, combaterea bolilor incurabile, metode neinvazive de tratare a cancerului, cercetări de pionierat în domeniul bolilor rare precum spină bifidă, boli degenerative etc. În acest sens s-ar impune construirea şi dotarea unor laboratoare performante și oferirea de burse competitive pentru cele mai bune lucrări de cercetare cu rezultate măsurabile în practică.

În domeniul ingineriei soluțiile vin prin sprijinirea şi încurajarea financiară şi socială a cercetărilor inovative în diferite domenii cum ar fi nanotehnologia sau alte tehnologii inovative şi sprijinirea în brevetarea invențiilor și transformarea lor în produs comercial. 

Un astfel de proiect poate produce bunăstare atât din perspectiva diferitelor rezultate inovative implementate la nivel local cât şi din perspectiva dezvoltării economice, prin atragerea de fonduri, investiţii, cadre didactice cu pregătire deosebită şi competiţie universitară.

Pentru a dezvolta un centru universitar de top, administrația locală împreună cu managementul Universității Transilvania, trebuie să facă un plan strategic pentru dezvoltarea sustenabilă a universității:

  • Diversificarea domeniilor de studiu, dezvoltarea de cunoștințe noi, relevante în viitoarea piață a muncii;
  • Investiții importante în cercetare și inovare;
  • Dezvoltarea de condiții superioare pentru studenți, mărind și capacitatea logistică pentru a crește numărul acestora;
  • Înființarea unui department în cadrul primăriei dedicat studenților, care va avea ca misiune să promoveze Brașovul universitar (târguri, social media, etc), să faciliteze instalarea studenților veniți din alte orașe, să creeze punți între IMM-uri și studenții care au nevoie de un job part-time, să include tinerii în viața orașului prin organizarea lunară de ateliere participative.
  • Vizibilitate internațională pentru atragerea de studenți străini;
  • Susținerea unor clustere locale pentru dezvoltarea antreprenoriatului local și dezvoltarea de noi afaceri, mai sofisticate;
  • Dezvoltarea cadrelor, atragerea de specialiști din mediul privat;
  • Descentralizarea privind deciziile operaționale și de investiții.

     

 

Meseriași pentru Brașov

Școlile profesionale, din domenii precum comerțul, alimentația publică, construcțiile sau serviciile personale, care atrăgeau în mare parte elevi din zonele rurale au fost desființate cu timpul și transformate în licee teoretice, iar cele care au rămas nu atrag suficienți elevi.

Implicarea activă la nivel de politică publică și de angajament politic este esențială pentru a reforma învățământul profesional în acord cu cerințele pieței, cu realitățile socio-economice și culturale ale comunității.

Mai multe școli profesionale – Programe de formare duală 

 

“Învățământul profesional, în special cel realizat în regim dual, reprezintă una dintre cele mai importante trasee educaționale care au rolul de a oferi elevilor oportunități de învățare bazate pe instruire practică.  În acest fel, elevii au oportunități de dezvoltare profesională, un venit sigur reprezentat de bursele acordate de stat și de operatori economici, precum și viitoare locuri de muncă sigure. Pentru a avea randament, învățământul profesional-dual trebuie însă orientat spre formarea tinerilor în acord cu nevoile reale ale pieței; calificările profesionale trebuie racordate la cerințele economice și la standardele de dezvoltare tehnologică.” (Cristina Iurișniți, Deputat USR)

Administrația locală și mediul de afaceri trebuie să colaboreze și să reformeze învățământul profesional, metoda cea mai eficientă la nivel European fiind modelul dual german, deja implementat cu succes și în unele orașe românești, printre care și Brașovul,  prin Școala Profesională Kronstadt Brașov. 

 

Creșterea nivelului de siguranță în școli

  • Expertizarea și încadrarea unităților școlare în clase de risc seismic 

(legea 170/2019)

    • Inventarierea școlilor construite înainte și după 1978
    • Încadrare risc seismic pentru cele neexpertizate
    • Constituire strategie de finanțare în regim de urgență
  • Dotarea scolilor cu clorura de magneziu și delimitarea zonelor cu gheață cu delimitatoare din plastic (pe timp de iarnă)
  • Delimitarea unor zone marcate special, în jurul tuturor școlilor, unde părinții își pot lăsa în siguranță copiii,  atunci când îi aduc la școală
  • Oportunitatea închiderii unor străzi în jurul școlilor, cu indicativul “Cu excepția riveranilor” .
  • Cursuri de igienă pentru angajații școlilor.
  • Evaluare și acțiuni pentru contracararea fenomenelor de bullying și violență în școli – împreună cu ong-uri, psihologi, autorități
 

Joacă sănătoasă

  • Fără lacăt pe curtea școlii – deschiderea curților unităților de învățământ pentru practicarea sportului, după cursuri sau în vacanțe, și alocarea de fonduri pentru acoperirea eventualelor costuri de întreținere suplimentară provenind din utilizarea mai intensă a terenurilor de sport.
    Inițiativa cetățenească Fără Lacăt pe Curtea Școlii, demarată în 2017 de Asociația Reactiv Brașov și USR Brașov, a strâns peste 10.000 de semnături. 
  • Locuri de joacă pentru copii în toate cartierele Brașovului – dentificarea unor spații pretabile pentru amenajarea de locuri de joacă noi
  • Educație civică și ecologică prin joacă – folosirea materialelor ecologice și reciclate pentru crearea de trasee educative pentru copii
  • Concurs de proiecte pentru educație civică și ecologică
  • Parteneriate/ facilități pentru moduri de petrecere a timpului liber pentru copii
  • Biblioteci, proiecte de book-sharing
 

Copilul de azi, cetățeanul de mâine

Brașovul cu grijă pentru toți

Un oraș de calibrul Brașovului are nevoie de un Nou Spital Multidisciplinar, nu de pavilioane răspândite prin tot orașul.

Brașovenii merită servicii medicale de calitate, centre medicale de permanență și servicii specializate adresate persoanelor vulnerabile.

Ne dorim un Brașov incluziv, accesibil tuturor categoriilor de cetățeni, cu accent pe sprijnirea celor defavorizați și un oraș al egalității de șanse.

Brașovul cu grijă pentru toți 

Brașovul are nevoie de un Nou Spital Clinic de Urgență, corect dimensionat, pregătit să acopere nevoia de servicii medicale, în continuă creștere, a municipiului și a zonei metropolitane – un spital care să nu ne rămână mic peste 20 de ani. 

Actualul Spital Clinic Județean de Urgență funcționează în sistem pavilionar, fiind împărțit în 5 clădiri extrem de dispersate spațial, fapt care îngreunează gestionarea multidisciplinară a cazurilor grave sau complexe, bazată oriunde în lume pe concentrarea resurselor într-un spațiu unic, cu posibilități de acces și transport adecvate (rampe, lifturi de mare capacitate și viteză).

Propunerea noastră, inițiată de Asociația Noul Spital al Brașovului și susținută de Colegiul Medicilor din România – filiala Brașov (C.M.R.), Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicale din România – filiala Brașov (O.A.M.G.M.A.M.R.), Alianța Pacienților Cronici din România (A.P.CR. – RO), Colegiul Farmaciștilor – filiala Brașov precum și de 4200 de Brașoveni, susține modificarea Legii nr. 32/2018 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție “Construire Spital Clinic Regional de Urgență Brașov”, eliminând sintagma ”regional” din cuprinsul ei, ceea ce va face posibilă continuarea proiectului Noului Spital.

 

Caracteristicile esențiale ale Noului Spital:

  • spital public de urgență, bază de învățământ clinic și de cercetare medicală
  • spital complet ca specialități componente și servicii oferite (caracterizând un spital de urgență cu clasificarea cea mai înaltă, respectiv IA)
  • spital cu 1500-1700 de paturi + facilități dezvoltate de tratament ambulatoriu și de zi
  • spital multi-pavilionar, dar compact spațial (locație unică!), inclus într-un Green Medical Smart City

Componente de bază:

  1. Clădire principală centrală cu dezvoltare pe verticală (10-14 etaje), pornind dintr-o bază dezvoltată pe orizontală, cu 3-4 etaje
    2. Clădiri secundare adiacente conectate cu clădirea centrală (cu posibilități de sigilare sau deschidere a fluxurilor gen supapă) obligatorii: UPU (unitate de primire urgențe), boli infecțioase, pediatrie, unitate nucleară, unitate de investigații paraclinice, bloc tehnic, centrală energetică + pompieri, și opționale: oncologie, centru de cardiologie, centru de arși, centre de transplant, centre de excelență în specialități conexe, de nișă
    3. Zonă de rezervă strategică: 3-4 niveluri subterane pentru situații de calamități, catastrofe, război (spital strategic NATO)
    4. Facilități funcționale:
    – Intraspital
    – de specialitate: medicină legală,etc
    -Utilități publice: restaurant, frizerie, florărie, librărie, cafenea, zonă multifuncțională, zonă de cult, ATM-uri, etc.
    – Extraspital: bloc de locuințe pentru rezidenți + cazare oaspeți “profesionali”, facilități de cazare a pacienților cu internare de zi și a aparținătorilor bolnavilor, parcare supraetajată, stația centrală de ambulanță
    5. Conexiuni strategice:
    – Facultatea de medicină + campus universitar medical, centru de cercetare, centru de conferințe
    6. Conexiuni funcționale ale Medical Smart City:
    Aeriene:
    heliport propriu
    – Aeroport
    Terestre:
    urbane – piste de biciclete, transport în comun de suprafață, etc
    – extraurbane – ocolitoare autostradă, stație de cale ferată clasică sau subterană
    Informatice:
    centru de logistică ITC propriu pentru integrare SMART.


Ne pasă de cetățenii Brașovului și ne vom asigura că aceștia au acces facil și permanent la servicii medicale de calitate.

 

Centrele medicale de permanență sunt cabinete care funcționează în regim de gardă și asigură GRATUIT continuitatea asistenței medicale primare a colectivităților locale arondate.

Prin centrele de permanență, serviciile medicale sunt acordate tuturor persoanelor care le solicită, indiferent de statutul de asigurat sau neasigurat al acestora.

Creșterea numărului de centre de permanență în cartierele brașovene

 

  • degrevează sistemul de primiri urgențe
  • crește accesul la servicii medicale primare pentru categoriile defavorizate, precum și pentru urgențele minore ale copiilor, în afara programului medicilor de familie. 
  • prin achiziționarea unei autospeciale de consultații la domiciliu și punerea acesteia la dispoziția Centrelor de permanență, prin Hotărâre de Consiliu Local, se rezolvă problema consultațiilor la domiciliu pentru persoanele în vârstă, greu deplasabile, cu dizabilități.


În momentul de față, Brașovul are 3 Centre de permanență, în vreme ce orașe ca Timișoara și Oradea au câte 17, respective 8 astfel de Centre.
În Brașov avem peste 30.000 de vârstnici de peste 70 de ani, 12.000 de persoane cu dificultăţi fizice sau mentale, cu intensitate mare sau incapacitate completă, și 50.000 de brașoveni cu afecțiuni cardiovasculare. Accesul acestora la servicii medicale de calitate va fi un obiectiv prioritar al administrației locale.

 

Măsuri propuse 

  • Înființarea a cel puțin 3 noi centre de permanență în cartierele Bartolomeu, Tractoru și Răcădău.
  • Punerea la dispoziție a spațiilor în care aceste centre să își desfășoare activitatea sau subvenționarea cheltuielilor acestora
  • Administrarea acestor spații prin personal angajat în cadrul Direcției de Sănătate și Asistență Medicală a Primăriei
  • Achiziționarea și dotarea unei autospeciale de consultații la domiciliu, utilizată în cadrul Centrelor de Permanență.

Vom înființa, în cadrul Primăriei, Direcția de Sănătate și Asistență Medicală, cu obiective clare privind creșterea accesului la servicii medicale de calitate, precum:

  • Compartimente de Îngrijiri Paliative în spitale / Asistenţă psihologică spitale
  • Cabinete medicale/stomatologice/de psihologie si logopedie în fiecare școală / liceu
  • Rețele de servicii medicale specializate – logopedie, kinetoterapie, screening, consiliere psihologică – adresate grupurilor vulnerabile/grupuri dezavantajate/grupuri de risc
  • Stimularea natalității prin sprijinirea cuplurilor care se confruntă cu probleme de infertilitate


Ne dorim un Brașov incluziv, accesibil tuturor categoriilor de cetățeni, cu accent pe sprijinirea celor defavorizați: un oraș al egalității de șanse

Vom mobiliza resursele necesare pentru eliminarea barierelor, astfel încât nicio persoană cu dizabilităţi să nu fie discriminată, marginalizată, exclusă sau abuzată, iar alegerile şi aspiraţiile ei să fie respectate şi sprijinite. 

Ne vom asuma o politică realmente incluzivă, adaptată varietății tipurilor de dizabilități și vizând, în egală măsură, dimensiunea medicală, socială, educațională, economică, culturală și de socializare. 

În prezent, în municipiul Brașov, sunt acoperite în medie 14,7% din nevoile de servicii sociale. Obiectivul nostru este creșterea accesului la servicii sociale până la 30% în următorul mandat, prin implementarea următoarelor măsuri:

  • “Istoria accesibilă tuturor”: asigurarea de trotuare lărgite, rampe de acces, mijloace de acces la nivel în zonele de interes ale Centrului Istoric. Prezentarea acestor puncte de acces pe panouri instalate în centrul orașului.
  • Accesibilizarea tuturor mijloacelor de transport în comun și asigurarea serviciului de transport social  din ușă în ușă, cu autovehicule adaptate.
  • Introducerea anunțului auditiv privind stația următoare în mijloacele de transport în comun și a pavajului tactil, pentru nevăzători, în stațiile de autobuz. 
  • Accesarea de fonduri europene pentru tehnologii asistive adaptate tipurilor de dizabilități (sisteme de recunoaştere a vocii, mobilier ergonomic, sisteme pentru adaptarea maşinii, dispozitive de ridicare şi transport, dispozitive pentru bucătărie, accesorii pentru baie, etc)
  • Servicii de îngrijire la domiciliu, asistență medicală, logopedie și recuperare motorie și locomotorie.
  • Acordarea de vouchere pentru servicii sociale pe care persoana cu dizabilități să le poată utiliza alegând serviciul social potrivit nevoilor sale.
  • Cantină socială și livrarea de mese calde la domiciliu.
  • Înființarea de 3 noi centre de zi publice pentru persoanele cu dizabilități, sau susținerea organizațiilor private pentru înființarea și funcționarea acestora.
  • Efectuarea recensământului magazinelor, restaurantelor, cafenelelor adaptate pentru accesul persoanelor cu dizabilități și creșterea gradului de accesibilitate cu 30%.
  • Deschiderea la Brașov a unui centru de experiență senzorială pentru nevăzători, o expoziție care să simuleze mediul urban și care să reproducă traseul unui nevăzător pentru oraș. Scopul acestui centru este de a crește gradul de conștientizare a locuitorilor, turiștilor și elevilor din școlile brașovene cu privire la provocările cu care se confruntă persoanele nevăzătoare.
  • Accesibilizarea instituțiilor și spațiilor publice prin rampe, lifturi și lifturi mobile exterioare
  • Facilitarea deplasării cu scaune rulante pe trotuarele din oraș, prin montarea de stâlpi care să blocheze parcarea pe trotuar
  • Asigurarea infrastructurii culturale și sportive pentru persoanele cu handicap locomotor

Pentru că ne respectăm și ne prețuim seniorii, avem în vedere următoarele măsuri care să le asigure o viață demnă și confortabilă.

 

  • Înființarea de centre de zi tip club, unde persoanele în vârstă să poată participa la diferite activități de socializare
  • Înființarea de centre rezidențiale pe termen scurt tip “Respiro”, unde vârstnicii sau persoanele cu dizabilități beneficiază de cazare și îngrijire pe perioade de până la 6 luni. 
  • Centre comunitare integrate – pentru copii, tineri și vârstnici
  • Îngrijiri la domiciliu

Înțelegem specificul și nevoile fiecărei categorii de populație și promovăm o politică a egalității de șanse. În acest sens, avem în vedere:

 

  • Promovarea egalității de gen
  • Înființarea unui centru de adăpost pentru victimele violenței domestice și copiii acestora
  • Programe de sprijin și integrare pentru copiii din categorii defavorizate și asigurarea accesului acestora la educație 

 

Brașovul administrat corect

Transparența decizională și responsabilitatea în cheltuirea banului public sunt două principii de la care nu mă voi abate. 

Rolul administrației publice este sa fie alături de cetățeni, răspunzând permanent nevoilor acestora. Vreau să readuc brașovenii în centrul deciziilor administrative, prin consultări populare și bugetare participativă.

Trăim într-o epocă digitală, este urgent să modernizăm și să transformăm instituțiile administrației locale.

Ne propunem ca Brașovul să devină lider național în accesarea fondurilor europene.

Brașovul administrat corect 

 

Transparența decizională și responsabilitatea în cheltuirea banului public sunt două principii de la care nu ne vom abate.
Rolul administrației publice este sa fie alături de cetățeni, răspunzând permanent nevoilor acestora. Vrem să readucem brașovenii în centrul deciziilor administrative, prin consultări populare și bugetare participativă.
Trăim într-o epocă digitală, este urgent să modernizăm și să transformăm instituțiile administrației locale.
Ne propunem ca Brașovul să devină lider național în accesarea fondurilor europene.

 

 

 

O administrație locală profesionistă și curată

Principiile de bază în administrația locală ale Alianței USR PLUS:

 

  • Aplicarea politicii Fără penali în administrația locală : nu vom promova în organele administrației publice locale cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării;
  • Administrație flexibilă, în slujba cetățeanului : administrație prietenoasă cu cetățenii și contribuabilii. Acest lucru presupune digitalizare extensivă, servicii on-line cât mai dezvoltate, raționalizarea și limitarea drastică a solicitărilor de documente cetățenilor;
  • Administrație profesionistă: standarde înalte și publice cu privire la condițiile de recrutare sau promovare a angajaților (funcționari publici sau contractuali), de execuție sau conducere, profesionalizare, transparență totală în organizarea concursurilor, utilizare de expertiză independentă pentru comisiile de concurs;
  • Standarde de urbanism : adoptarea documentațiilor și planurilor de urbanism cu respectarea condițiilor esențiale pentru calitatea vieții (acces la utilități, spații comunitare și de recreere, servicii educaționale, culturale, medicale, mobilitate);
  • Participare publică : dezbateri publice obligatorii pentru bugetul localității, documentele de planificare urbană (PUZ/PUG), proiecte de investiții semnificative;
  • Eliberarea resurselor publice din mâna vechilor găști de interese pentru a le pune în interesul cetățenilor și a crește calitatea vieții (instituții, achiziții publice, investiții, funcții publice etc);
  • Ordine în finanțele publice locale : evaluarea cheltuielilor actuale în contextul unei probabile crize de resurse financiare pentru 2020 și posibil și 2021, cu raționalizarea cheltuielilor de funcționare pentru administrația locală și creșterea celor destinate investițiilor publice;
    • Buget participativ : fiecare buget local va avea în mod obligatoriu o componentă de buget participativ care va fi deschisă către comunitate competiției de idei și proiecte.
  • Transparență 100% a cheltuielilor primăriilor: ne luăm angajamentul ca fiecare administrație locală sau județeană USR PLUS să prezinte fiecare leu cheltuit pe o platformă de transparență bugetară ușor de înțeles, pe modelul celei deja elaborate de noi și folosite la București ( bucuresti.openbudget.ro ).
  • Reformarea din temelii a mecanismelor de finanțare locală: guvernarea USR

PLUS se va asigura că programele naționale de investiții nu vor mai fi bazate pe

alocări în funcție de afinități politice ci pe bază de criterii clare și transparente, fiind

cuplate la regulile aplicabile fondurilor europene și folosindu-se reguli de gestiune

comune și o strategie de investiție integrată;

 

 

Transparență decizională

Fiecare cetățean al Brașovului este o resursă, iar implicarea cât mai multor cetațeni simpli în administrarea orașului  este benefică societății

 

Se spune că puterea corupe, iar puterea absolută corupe în mod absolut. Administrația curentă a Brașovului este nestingherită de criticile cetățenilor de 16 ani. Cu timpul, respectul față de cetățeni s-a diminuat, ajungand până la binecuoscutul „Cui nu-i place la Brașov, să se mute!”
Oricât de priceput ar fi un ales local, posibilitatea lui de a gestiona toate problemele, de a anticipa piedici și de a planifica dezvoltarea unui oraș de talia Brașovului sunt limitate. Limitate sunt și posturile publice (angajații care pot fi plătiți din fonduri publice să rezolve aceste probleme).
Autosuficiența conducătorilor actuali ne costă pe toți. Suferim din cauza lipsei de viziune, întunecată uneori și de interesele economice ale colegilor de partid sau de alianțe, mai mult sau mai puțin transparente.
Aceasta stare de fapt trebuie sa înceteze, iar administrația locală trebuie să se deschidă către cetățenii săi. 

Situația actuală

Conform site-ului Primăriei, în 2019 au fost 900 de hotărâri ale Consiliului Local, dintre care 13 cu aplicabilitate generală. Deși raportul întocmit de municipalitate susține că, pentru toate aceste 13 hotărâri, s-au respectat cerințele de transparență decizională inclusiv prin publicarea pe site-ul instituției, observăm că doar 5 proiecte sunt prezente pe website-ul primăriei. 

Mai mult, proiectul drumului forestier Gorița a fost suspendat de instanțele de judecată tocmai pe motiv că nu au fost respectate cerințele legii privind transparența decizională. De altfel, acest aspect nici nu apare în raportul mai sus menționat, la capitolul „cazurile în care autoritatea publică a fost acționată în justiție”. 

Măsuri propuse 

  • Deschiderea către cetățeni trebuie să vină din modul de raportare al persoanelor alese, care trebuie să își asume rolul de slujbaș în interesul cetățeanului
  • Respectarea legii privind transparența decizională
  • Solicitarea directă de opinii din partea agenților economici, ONG-urilor implicate în diverse domenii de reglementare ale autorităților locale, prin mese rotunde, dezbateri publice, etc.
  • Încurajarea cetățenilor să vină cu sugestii, inclusiv pentru teme de dezbatere publică
  • Premii anuale pentru cei mai implicați cetățeni (propuneri de categorii: număr de sugestii, număr de critici constructive, etc.) 
  • Ziua cetățeanului (o dată pe lună), când care cetățenii au ocazia să își exprime doleanțele într-un cadru organizat, tip agora
  • Redeschiderea audiențelor din partea primarului
  • Legislație aplicabilă: legea 52/2003, legea 544/2001 
 

Eficiență și digitalizare

 

O administrație transparentă și competentă alimentează o guvernare locală și regională eficientă. Elaborarea de politici publice locale presupune planuri strategice și bugete pentru implementarea acestora, executarea pe strategie, apoi raportarea și analizarea rezultatelor și comunicarea informațiilor către funcționarii aleși și cetățenii.
Procesul de digitalizare a administrației publice locale face parte dintr-o strategie care are ca scop îmbunătățirea accesului la bunuri și servicii, atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri, și exploatarea potențialului tehnologiilor IT pentru a promova inovația, sustenabilitatea, creșterea economică, și progresul. Din cauza barierelor tehnologice cu care se confruntă multe administrații, multe dintre strategiile pentru ridicarea calității vieții și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor sunt uneori imposibil de pus în aplicare.
Multe administrații locale se străduiesc să planifice și să construiască bugete colaborative, să opereze și să comunice informații managementului local și să comunice cu cetățenii folosind date transparente. Există numeroase situații în care administratorii publici sunt împiedicați să servească cetățenii de tehnologia învechită a administrației locale.
Digitalizarea și implementarea unor soluții noi, inovative, moderne pot depăși aceste bariere, ducând la dezvoltarea unei comunități prospere.
Digitalizarea este aproape sinonimă cu lucrul de la distanța/de acasă. Beneficiile sunt multiple, atât pentru cetățeni cât și pentru administrația locală. Dispare timpul petrecut în drum/ trafic, se eliberează timp și crește productivitatea.

În majoritatea țărilor dezvoltate, transformarea digitală a administrației publice este destul de lentă; dezvoltarea este departe de programele definite și anunțate oficial. În acest sens, evaluarea eficacității managementului digital devine deosebit de relevantă. Efectul digitalizării administrației publice este adesea identificat prin îmbunătățirea calității acesteia și reducerea costurilor. Un model sugerat va face posibilă determinarea fezabilității tehnice a soluțiilor digitale în sistemul de guvernare digitală și pregătirea infrastructurii pentru digitalizarea administrației publice, evaluarea parametrilor subiectivi ai digitalizării și determinarea fezabilității economice a introducerii serviciilor digitale în sectorul public.

Situația actuală

În rapoartele DESI (The Digital Economy and Society Index) România ocupă ultimul loc în UE privind digitalizarea administrației locale. Acest raport are la bază 5 piloni de bază: 

  • Conectivitate
  • Capital Uman
  • Folosirea Serviciilor prin Internet
  • Integrarea de Tehnologii Digitale
  • Servicii Publice Digitale

Infrastructura de raportare necorespunzătoare a forțat departamentele din administrația locală să aștepte luni de zile până la primirea rapoartelor de cheltuieli și venituri. Cu toate că angajații au introdus datele la timp, au existat întârzieri mari la concilierea cifrelor.
Reducerea sarcinilor administrative prin utilizarea bazelor de date interconectate este încă la început de drum. Utilizarea noilor tehnologii va conduce la simplificarea tuturor procedurilor, la eficientizarea timpului și la reducerea cheltuielilor cu aparatul administrativ.
Trăim într-o lume în care cetățeanul devine din ce în ce mai conștient de drepturile și rolul său în societate. Implementarea și utilizarea pe scară din ce în ce mai largă a serviciilor de e-guvernare destinate cetățenilor și mediului de afaceri, completată cu mobilitatea oferită de echipamentele moderne de comunicații electronice, duc utilizarea tehnologiilor și digitalizarea la un alt nivel în cadrul comunităților din România și din Brașov.
Considerăm că următoarele sunt modalități normale de interacțiune cu administrația publică: 

  • Accesarea digitalizată a informațiilor despre instituțiile publice
  • Completarea de formulare online pe platforme
  • Comerțul electronic
  • Plata online a taxelor și impozitelor
  • Depunerea prin Internet a declarațiilor către administrația publică locală
  • Utilizarea e-mail-ului sau a documentelor semnate electronic în relația cu instituțiile publice  

Măsuri propuse 

Noile tendințe tehnologice au redus în cele din urmă diferența dintre practică și tehnologie.

Cloud computing este o temă comună în discuțiile despre administrația Smart de azi. Istoric, administrațiile locale au folosit soluții tehnologice implementate la fața locului, legând personalul la birou și limitând accesul la date. Totuși, software-ul bazat pe cloud elimină echipamentele specifice și actualizările software manuale prin furnizarea de centre de date online cu o putere și capacitate de stocare mult mai mare a computerului.
Software-ul ca serviciu (SaaS) este livrat în cloud și oferă agențiilor administrative acces la cerere software printr-un browser web. Prin urmare, software-ul are întotdeauna cele mai recente îmbunătățiri. Sistemele bazate pe cloud nu sunt doar mai rentabile decât soluțiile software tradiționale, dar îmbunătățesc și operațiunile interne prin eliberarea timpului petrecut în actualizări, sincronizare, întreținere constantă și investiții în echipamente IT.

Pilonul Serviciilor Publice Digitale constă în patru indicatori: 

  • Procentul de utilizatori de internet care au trimis formulare completate către o administrație publică prin internet; 
  • Nivelul de sofisticare a serviciilor de guvernare electronică a țării (indicatorul formularelor precompletate, care măsoară nivelul în care datele deja cunoscute de administrația publică este completat în prealabil în formularele prezentate utilizator); 
  • Nivelul de completare a gamei de servicii de guvernare electronică (indicatorul de completare a serviciului online, care măsoară nivelul la care interacțiunile cu administrația locală pot fi realizate complet online); 
  • Angajamentul administrației locale pentru date transparente și deschise (indicator de date deschise).

Pentru atingerea acestui statut la nivelul administrației locale Brașov, mai sunt necesare măsuri de simplificare administrativă, de creștere a gradului de interoperabilitate electronică dar și organizațională, sau de creștere a nivelului de securitate cibernetică, în special în contextul introducerii tehnologiilor „smart” bazate pe digitalizare și nu în ultimul rând de educare a cetățenilor în această direcție.

Cheia succesului constă în parteneriate între mediul public şi privat cu scopul de educare a populaţiei, promovarea interacţiunii on-line a instituţiilor cu cetăţenii prin crearea de platforme digitale şi oferirea de avantaje utilizatorilor (de ex: returnarea mai rapidă a TVA-ului) cât şi implicarea instituţiilor financiare şi a operatorilor telecom în creşterea încrederii populaţiei în mediul online prin semnalizarea beneficiilor noilor tehnologii. În tot acest demers pe care fiecare administrație locală este nevoită să o întreprindă, investiţiile în crearea infrastructurii tehnologice şi a site-urilor web publice, care sunt uşor de navigat şi conţin informaţii complete sunt primordiale.

Pentru a obține o administrație digitală, este necesară informatizarea administrației publice, care se numește guvernare electronică. 

În situația actuală de pandemie și de distanțarea fizică care se impune, un sistem  de tip SaaS este și mai actual. De exemplu, mai multe servicii publice au orar de lucru cu publicul (la ghisee), de obicei prima parte a zilei, urmand ca intr-a doua parte sa proceseze/analizeze dosarele. Cu sistemele de tip SaaS, munca de după-amiază ar putea fi făcută de acasă. În Romania 58% dintre romani au acces la internet, deci ar putea interacționa cu administrația locală prin același SaaS. Toate aceste sisteme ajută și oferă suportul necesar desfășurării activității de acasă, în siguranță, rezolvând în același timp problemele cetățenilor. Se rezolva problema distanțării și în același timp a cheltuielilor pentru clădirile administrației publice. A fost promulgată legea privind semnătura electronică iar unii ‘pasionați’ de digital pot reduce până la ZERO interacțiunea cu ghișeul. Prin digitalizare în administrația publică, se pot implementa plățile online pentru orice serviciu public (taxe, impozite, amenzi, salubritate) sau chiar intermedia plata pentru alți furnizori casnici (electricitate,gaze) avand astfel o platforma si acces unice pentru toate serviciile (cu acces prin cartea de identitate electronică).

Este nevoie de o platformă de bugetare participativă, iar proiectele propuse trebuie să fie diferențiate pe bază de comună/oraș/ județ. Proiectele pot fi scrise de ONG-uri, persoane fizice, operatori privați, și votate în decursul unui an întreg, poate chiar discutate și temele dezbătute pe forum-ul intern al platformei. Pot vota cei asupra cărora există un impact direct. Pe site-ul oricărei primarii ar trebui sa existe un dashboard, un grafic ‘viu’, cu toate veniturile și cheltuielile administrației, la zi.

Elementele care disting o administrație digitală sunt următoarele:

  • Acces digital: în primul rând, pentru cetățeni, este necesar să se sprijine accesul liber la tehnologii;
  • Drepturi și obligații digitale: pe de-o parte, există drepturi legale, printre altele, de confidențialitate, prelucrarea datelor și libertatea de exprimare, pe de altă parte, există obligații și responsabilități care implică o utilizare adecvată a tehnologiei, în ceea ce privește legislația;
  • Competențe digitale: tehnologia este în continuă evoluție, iar piața muncii necesită tot mai mult competențe digitale inovatoare;
  • Comunicare digitală: datorită noilor tehnologii, toată lumea are posibilitatea de a comunica și de a colabora cu oricine, de oriunde și oricând;
  • Comerț digital: acum piața este digitală, iar achizițiile online sunt din ce în ce mai frecvente, astfel încât este necesar să se stabilească reguli pentru protejarea consumatorilor digitali;
  • Sănătate și bunăstare digitală: noile tehnologii pot aduce beneficii și în sectorul sănătății (de exemplu, înregistrarea electronică a pacienților sau rețetă digitală).
 

Reforma poliției locale

Aceeași lege pentru toți
Agenții poliției locale pot fi o resursă pentru dezvoltarea armonioasă a orașului

 

Brașovul s-a confruntat cu încălcări grave ale legislației privind construcțiile (American Dream), dar și cu repetate abateri minore (parcări ilegale, vandalizări, etc).
Cetățenii se plâng că nu se pot baza pe polițiștii locali, aceștia  fiind deseori neajutorați în fața amenințărilor serioase la integritatea fizică a cetățenilor.
Nu în ultimul rând, există acuzații cu privire la comportament părtinitor al polițiștilor locali.
Toate aceste aspecte au afectat puternic imaginea acestei instituții, precum și încrederea cetățenilor în aceasta, fapt confirmat și de cifrele privind numărul sesizărilor. 

Situația actuală 

  • Din 285 de posturi aprobate și 243 ocupate efectiv, doar 123 de angajați ai poliției locale desfășoară activități de teren (43% din totalul efectivului).  
  • În anul 2019, cei 123 de agenți de teren au aplicat 12.769 de amenzi, în scădere abruptă față de 2018, cu 39%. Cifra se traduce în 103 amenzi / polițist local cu atribuții de teren, respectiv mai puțin de 1 amendă în 3 zile calendaristice.
  • Comparativ, în Cluj-Napoca poliția locală are 299 de angajați și au întocmit în 2019 54.325 de procese-verbale de constatare a contravențiilor (cu peste 300% mai multe decât în Brașov, la un număr de angajați total cu doar 23% mai mare). 
  • Alt indicator îngrijorător este numărul redus de sesizări (2039) din Brașov față de Cluj-Napoca (24.636 – de peste 10 ori mai mare!)

Măsuri propuse 

  • Îmbunățățirea managementului instituției în vederea creșterii performanței
  • Pregătirea suplimentară (cursuri, antrenamente) a agenților pentru ca interacțiunea lor cu cetățeanul să inspire mai multă încredere și respect
  • Introducerea unor criterii clare de performanță (număr sesizări soluționate, timp de soluționare, număr de procese-verbale întocmite, total amenzi aplicate, etc.) și condiționarea promovărilor de îndeplinirea anumitor ținte
  • Examene de aptitudini fizice anuale
  • Creșterea ponderii agenților de teren până la 65% din totalul efectivului

Toate măsurile propuse se încadrează în Legea nr. 155/2010, Regulementul de organizare și funcționare a poliției locale din 23.12.2010 și HCL 467/2017

Brașovul prosper

Viitorul și relevanța unui oraș nu sunt arbitrare. Brașovul are nevoie de o strategie de dezvoltare a mediului economic, de o repoziționare în zona de antreprenoriat și industrii creative.

Pentru a avea o economie efervescentă, trebuie să atragem start-up-uri, să sprijinim antreprenorii și să susținem colaborarea intersectorială.

Administrația publică poate fi un motor în tranziția ecologică, prin susținerea companiilor care adoptă politici regenerative și care pun accentul pe regionalizarea producției și a consumului. Este o oportunitate enormă pentru inovație și pentru antreprenorii locali.

În dezvoltarea turismului brașovean, avem în vedere trei axe: turism outdoor și sportiv, turism de weekend, turism cultural.

Brașovul prosper

 

Viitorul și relevanța economică ale unui oraș nu sunt arbitrare. Brașovul are nevoie de o strategie de dezvoltare a mediului economic, de o repoziționare în zona de antreprenoriat și industrii creative. 

Pentru a avea o economie efervescentă, trebuie să atragem start-up-uri, să sprijinim antreprenorii și să susținem colaborarea intersectorială. 

Administrația publică poate fi un motor în tranziția ecologică, prin susținerea companiilor care adoptă politici regenerative și care pun accentul pe regionalizarea producției și a consumului. Este o oportunitate enormă pentru inovație și pentru antreprenorii locali.

În dezvoltarea turismului brașovean, avem în vedere trei axe: turism outdoor și sportiv, turism de weekend, turism cultural.

 

 

Prioritățile transversale ale Alianței USR PLUS pentru alegerile locale 2020 

Economie curată și locuri de muncă pentru comunități prospere :
  • Stimularea investițiilor productive prin reindustrializare, bazată pe un parteneriat între guvern și autoritățile locale, al cărui obiectiv este atragerea de investiții private, în acord cu strategia europeană de reindustrializare și de stimulare a relocării companiilor manufacturiere înapoi în Europa. Se va acorda prioritate stimulării dezvoltării economiei locale curate și bazate pe digital și tehnologie avansată (ex: industrie energetică, electromobilitate);
  • Dezvoltarea de ecosisteme antreprenoriale și industriale locale prin crearea de structuri de afaceri de tip hub/cluster/parcuri industriale și tehnologice și punerea la dispoziție a infrastructurii necesare de transport, a utilităților publice, a terenurilor sau clădirilor special amenajate și a altor facilități pentru atragerea de investitori, realizate în mod modular, cu planificarea investițiilor în funcție de instalarea sau relocarea investitorilor (și nu parcuri industriale pustii, realizate doar pentru cheltuirea de fonduri din proiecte europene, cum vedem în prezent);
  • Atragerea de fonduri europene din Planul UE de relansare post-Covid19, precum și din fondurile structurale, Fondul pentru o Tranziție Justă, Pactul Verde și alte programe. România va beneficia de peste 70 de miliarde de euro în următorii 7 ani iar o mare parte din aceste fonduri vor putea fi accesate de autoritățile locale pentru proiecte precum: anvelopare de clădiri, infrastructură de mobilitate (tramvaie, autobuze electrice, piste de biciclete, încărcătoare pentru vehicule electrice, etc), canalizare, acces la apă potabilă, etc.  
  • One-stop-shop la nivel municipal pentru sprijinirea și îndrumarea antreprenorilor, oferindu-li-se informații despre legislația aplicabilă și programele europene, naționale sau locale. Acest concept trebuie revitalizat și lărgit astfel încât să cuprindă într-un singur loc servicii și informații publice referitoare la toate instituțiile publice din județul respectiv, fie autorități locale fie instituții deconcentrate în teritoriu ale ministerelor;
  • Dezvoltarea resursei umane: crearea de programe locale de formare de competențe, încurajarea atragerii de profesioniști, facilitarea mobilității locale/județene a forței de muncă;
  • Sprijinirea lanțului scurt de aprovizionare de la producători agricoli locali și modernizarea târgurilor și piețelor: stimularea economiei de produse locale prin crearea de legături directe între micii producători din mediul rural și consumatorii din urban (website-uri, aplicații, turism local ecologic și cultural), precum și modernizarea târgurilor și piețelor;
 
 

Necesitatea unei strategii de dezvoltare

Dezvoltarea economică vine ca o consecință a unui cumul de factori, pe care fiecare investitor îi evaluează atunci când ia decizia deschiderii unei noi destinații.

Există factori macro (accesul la căi de comunicație / autostrăzi), mai greu influențabili de la nivel local. În această privință, Brașovul are câteva avantaje (cel mai important nod feroviar al țării, inclusiv cu unul dintre cele mai importante triaje de marfă), dar și puncte slabe (autostrăzile, prioritare în programul de guvernare al USR). 

Pe de altă parte, există factori locali, în privința cărora municipalitatea are un rol determinant, prin dezvoltarea strategiilor și a cadrului de finanțare a proiectelor din zona metropolitană.

Primul este situația învățământului universitar, unde Brașovul, cu o universitate sub top 10 național, rămâne în urma multor orașe mari din țară. Numărul tinerilor din Brașov scade constant. Mare parte dintre aceștia se orientează spre alte orașe pentru continuarea studiilor și prea puțini se întorc, media veniturilor fiind un argument important.

Pentru a inversa acest trend demografic, este nevoie de o repoziționare a învățământului universitar Brașovean prin: 

  • Îmbogățirea ofertei universitare cu discipline noi, corelate cu piața muncii
  • Dezvoltarea infrastructurii (campusuri, centre de cercetare) 
  • Legături între mediul economic și școală, atât prin învățământul profesional/dual, cât și prin cel universitar
  • Crearea unui cadru competițional

Al doilea este repoziționare strategică. Brașovul trebuie să se dezvolte, în următorii ani, prin încurajarea industriilor cu valoare adăugată mare, pentru că de ele depinde creșterea mediilor salariale și prosperitatea.
Sunt două elemente de care trebuie să ținem cont când vorbim despre viitorul economic al Brașovului:

  • Criza COVID-19, care afectează lanțul de valoare, influențând puterea de cumpărare la nivel european. Predicțiile arată că în România se vor pierde aproximativ 20.000 locuri de muncă în industria automotive. Aproximăm că, în Brașov, în jur de 5.000 locuri de muncă sunt expuse.
    Este nevoie de o reacție urgentă în acest sens, prin efortul comun al instituțiilor și al mediului privat, prin folosirea instrumentelor financiare ale Comisiei Europene (Mecanismul european de redresare și reziliență) nu atât pentru supraviețuire, cât pentru investiții cu valoare adăugată.
    Mutarea unor facilități de producție dinspre China spre Europa este o oportunitate, în măsura în care simplificarea procedurilor va face posibila încadrarea în cei 2 ani prevăzuți de mecanismul european de redresare. 

Finanțările din Fondul pentru o Tranziție Justă, care țintește în prezent teritoriile cu poluare istorică, pot fi orientate, prin negocieri între Guvern și Comisia Europeană, și înspre alte teritorii. O oportunitate pentru Brașov ar fi producerea de filtre pentru fabrici.
Pactul verde european deschide, la rândul său, perspective către soluții intermodale de conectivitate sau pentru eficientizarea energetică a clădirilor.

  • Transformarea digitală, prin automatizarea unor procese și servicii, va avea un impact negativ asupra pieței locurilor de muncă din Brașov, de la baza piramidei.
    Este necesară o reconversie, printr-o strategie economică întemeiată pe repere clare, economice și financiare, în zona metropolitană. 

Al treilea este elementul de branding – o viziune care să facă Brașovul un oraș atractiv din punct de vedere economic. Avem exemplul Clujului, care este propus de Comisia Europeană ca unul dintre cele mai inovative 6 orașe din Europa. Prin inovare – granturi pentru proiecte private de cercetare, proiecte IT, apelând la entități intermediare înrre administrație și mediul economic, Brașovul poate deveni un pol important. 

Turismul brașovean are nevoie de o viziune care să dezvolte servicii cu valoare adăugată. Valoarea scăzută a serviciilor oferite în prezent generează un nivel salarial scăzut, în acest sector.  Turiștii petrec la Brașov, în medie, sub 2 nopți de cazare (și asta în condițiile în care statistica asta înglobează și sejururile din Poiană, de peste iarnă). Asta ne arată că Brașovul nu oferă EXPERIENȚE, că este o destinație de tranzit, de o noapte. Repoziționarea turismului brașovean trebuie să aibă în vedere atât turismul outdoor și de weekend, cât și turismul sportiv și cultural. 

 

Brașov – un centru economic regional puternic

Dezvoltarea sustenabilă înseamnă integrarea obiectivelor economice, sociale și de mediu ale societății, pentru a maximiza bunăstarea umană în prezent și creșterea calității vieții, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.

Sustenabilitatea unei regiuni trebuie să aibă în perspectivă 3 piloni

  • Protecția Mediului
  • Acțiuni Climatice 
  • Dezvoltarea Economică Sustenabilă

Administrația locală trebuie să dezvolte Strategii de Dezvoltare Economică Sustenabilă din motive defensive, pentru a evita rămânerea în urmă, deoarece impulsul către o economie sustenabilă se accelerează rapid în următorii câțiva ani. Cu toate acestea, motivele pozitive pentru lansarea unei strategii de dezvoltare economică sustenabilă sunt și mai importante.

 

 

 

O strategie de dezvoltare economică sustenabilă poate ghida în evoluția unei culturi de administrare, inovare și acțiune care poate duce la prosperitate, satisfacție și inspirație.

Cultura inovației și a acțiunii privind sustenabilitatea devine unul dintre criteriile cele mai importante pentru a determina locațiile strategice ale investițiilor financiare majore, în care se construiesc și gestionează principalele facilități de creare de locuri de muncă. În același timp, o strategie de dezvoltare economică sustenabilă poate fi un instrument puternic pentru eradicarea sărăciei și regenerarea comunităților cu venituri mici și moderate.

Pentru o dezvoltare economică sustenabilă pe termen lung, mediul de afaceri și administrația locală trebuie să conecteze mediul înconjurător și criza climatică cu oportunitatea pentru dezvoltare economică la scară largă.

Este nevoie de o strategie de dezvoltare economică sustenabilă pentru a genera o creștere economică substanțială și pentru ocuparea forței de muncă cu valoare adăugată în comunitate. Este nevoie de o dezvoltare sustenabilă a afacerilor și a comunității, demonstrând că inovația, eficiența, conservarea în utilizarea și reutilizarea resurselor naturale și umane reprezintă cel mai bun mod de a dezvolta locuri de muncă, venituri crescute, productivitate și competitivitate.

Strategiile de dezvoltare economică sustenabilă sunt metodele cele mai rentabile de promovare a energiei regenerabile și a tehnologiilor curate, de protejare a mediului și de prevenire a impactului dăunător în urma schimbărilor climatice.

Dezvoltarea unei comunități, în special cea economică, se poate realiza prin dezvoltarea afacerilor pe piețe noi, internaționale. Capacitatea limitată de export este influenţată de capacitatea limitată de integrare a inovaţiilor, procedurilor vamale, barierelor tehnice şi măsurilor sanitare şi fitosanitare. IMM-urile care au intenţia să se dezvolte pe pieţele externe nu cunosc adesea posibilităţile şi mijloacele pentru stimularea legăturilor comerciale. Concomitent, IMM-urile duc lipsă de strategii şi instrumente adecvate de marketing, de promovare internațională.

Trecerea la dezvoltarea sustenabilă va necesita o structură profundă de schimbări în toate domeniile vieții economice, sociale și politice. Aceasta va include, de exemplu, reformarea politicilor fiscale care afectează negativ persoanele defavorizate sau promovează daunele aduse mediului. Probleme privind inegalitatea și inechitatea accesului la active și resurse trebuie confruntate și echilibrate. Pe termen lung, administrația locală va trebui să se asigure că bogăția netă (inclusiv capitalul natural, artificial și uman) rămâne constantă sau crește. Aceasta va însemna asigurarea faptului că prețurile pieței reflectă costurile sociale și de mediu complete ale producției și consumului.

În acest moment, orice administrație locală trebuie să urmărească câțiva indicatori, pentru a dezvolta strategii în vederea creșterii calității vieții și sustenabilitatea comunității din Brașov pe termen lung:

  • Nevoia de creștere a veniturilor medii în Brașov
  • Instabilitatea politică
  • Deteriorarea mediului de afaceri și a mediului înconjurător continuă să crească
  • Amenințarea schimbărilor climatice
  • Marginalizare socială

Dezvoltarea sustenabilă a Brașovului trebuie să aibă în vedere impactul deciziilor administrative asupra mediului de afaceri, a mediului înconjurător și a comunității. O strategie pentru îmbunătățirea acestor indicatori este propusă de economia circulară și reutilizarea resurselor disponibile.

Economia circulară are la bază câțiva piloni importanți pentru monitorizare:

  • Afaceri ecologice
  • Clădiri ecologice
  •  Schimbarea comportamentului la scară largă
  • Clustere pentru tehnologii noi
  • Transfer de tehnologie
  • Forță de muncă verde
  • Implicarea comunității ecologice
  • Infrastructură fizică verde
  • Dezvoltarea sustenabilă a comunității

Situația actuală

Comunitățile trebuie să aibă în vedere un proces continuu de monitorizare, pentru a se asigura că își maximizează potențialul de dezvoltare economică și socială.

Dezvoltarea economică sprijină locurile de muncă și gospodăriile, care la rândul lor sprijină o bază de impozitare diversă pentru serviciile publice.

Lipsa de transparență și lipsa conexiunilor administrației locale cu părțile interesate de dezvoltarea unei strategii privind dezvoltarea sustenabilă a orașului Brașov îngreunează, în acest moment, colaborarea și conectarea instituțiilor locale pentru elaborarea unui plan comun de dezvoltare.

Comparativ cu alte orașe, Brașovul are un potențial de dezvoltare foarte mare, prin transparentizarea administrației locale, utilizarea eficientă a resurselor disponibile, dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv, sofisticat și utilizarea noilor tehnologii pentru eficientizarea aparatului administrativ local, urmărind bunele practici ale altor orașe din România, precum Cluj sau Oradea, sau din Europa, precum Berlin sau Paris, care sunt centre tehnologice și inovație din Europa.

Conform datelor statistice disponibile, în Brașov avem un PIB (nivel an 2016) de 26262 mil. Lei, rata de ocupare a forței de muncă este de 74%, rata șomajului 1,9%, cu un prag al sărăciei (la nivel de județ) de 19% și cu un salariu mediu net de 2609 Ron.

În ultimii ani, domeniul automotive a adus în Brașov o dezvoltare pe orizontală, ce a dus la creșterea unor afaceri noi, mai complexe, care la rândul lor au crescut valoarea muncii în oraș, dar această piață se dovedește instabilă la factori externi și nu poate susține economia brașoveană la un nivel ridicat.

Tot în aceeași situație se află și turismul, care a cunoscut o dezvoltare în ultimii ani dar nu a cunoscut o dezvoltare pe orizontală prin sofisticare și dezvoltarea unor afaceri complexe, dar conexe cu acest domeniu. Turismul este foarte influențabil la factori externi, dovada tristă și grăitoare în acest sens fiind scăderea cu 65% cauzată de criza COVID-19. 

Lipsa unei strategii pentru dezvoltarea sustenabilă a Brașovului, sofisticarea nivelului afacerilor și creșterea competitivității regiunii Brașov nu va face decât să împiedice dezvoltarea locală și regională, creșterea veniturilor și creșterea calității vieții. 

Este nevoie de o strategie pe termen lung, cu investiții și atragerea de investitori în domeniul tehnologic, dezvoltarea serviciilor medicale și crearea unul hub local pentru turismul medical, sau alte domenii care pot ridica nivelul de complexitate al mediului de afaceri local și forța de muncă cu valoare adăugată.

Orașe precum Cluj-Napoca sau Oradea pot fi exemple de bune practici, datele statistice din aceste zone confirmând posibilitate de dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

Investițiile din aceste orașe în tehnologie și infrastructură au dus la o creștere economică și socială în aceste zone, Cluj-Napoca devenind unul din orașele românești cel mai dezvoltate economic (PIB la 2017 de 43053 mil. Ron, 61% peste cel din Brașov), cu stabilitate pe termen lung, iar Oradea devdenind unul din cele mai sigure orașe din România cu potențial economic ridicat.

Măsuri propuse

Strategiile de dezvoltare economică trebuie să se concentreze, în primul rând, pe păstrarea și extinderea afacerilor. Cea mai bună bază pentru creșterea economică o constituie companiile și angajații deja aflați în comunitate, precum și atragerea de forță de muncă nouă. Cunoașterea nevoilor lor de creștere, schimbare și pregătire poate duce la programe care le consolidează prezența și îmbunătățesc climatul de afaceri general. Dar strategiile ar trebui să includă, de asemenea, atragerea personalizată de afaceri pentru punctele tari și oportunitățile locale, destinate companiilor și sectoarelor economice vizate, precum și îmbunătățiri ale forței de muncă, pentru a se asigura că rezidenții sunt adaptabili la schimbările economice inevitabile.

Strategiile de dezvoltare economică se referă, de asemenea, strâns la strategiile de planificare și reamenajare. Locurile vibrante, curate și sigure fac mediul perfect pentru creșterea economică, iar strategiile includ în mod necesar utilizarea eficientă a stimulentelor publice pentru a cataliza creșterea și a încuraja menținerea afacerilor.

De asemenea, pot exista conflicte între prioritățile de dezvoltare sustenabilă locală și națională, în special pe termen scurt. De exemplu, conservarea biodiversității necesită păstrarea habitatelor naturale, în timp ce nevoia de a alimenta populația poate încuraja conversia lor în agricultură sau distrugeri, defrișări.

Ajungerea la un acord cu privire la modul de abordare a provocărilor de dezvoltare sustenabilă necesită un anumit grad de pluralism și mecanisme de confruntare a intereselor și punctelor de vedere divergente între diferite grupuri sociale. Capacitatea de a aborda provocarea dezvoltării sustenabile se bazează astfel pe factori precum pacea și securitatea, sistemele politice, conectarea și colaborarea instituțională și normele culturale.

Prin urmare, urmărirea dezvoltării sustenabile a economiei locale este o sarcină esențială a transformării guvernanței:

  • Viziunea dezvoltării pe termen lung.

Consens între părțile interesate sociale, economice și politice din spectrul politic.

  • Proces participativ, care implică societatea civilă, sectorul privat și părțile interesate politice pentru a deschide dezbaterea, a expune problemele care trebuie abordate și a construi consens și sprijin politic cu privire la viziune.
  • Integral și integrat. Strategiile ar trebui să tindă spre integrarea obiectivelor economice, sociale și de mediu prin politici de susținere reciprocă. Însă acolo unde nu se poate realiza integrarea și trebuie luate alegeri dificile, acestea ar trebui negociate într-un mod transparent și participativ. Prin urmare, asigurarea transparenței și responsabilității este esențială.
  • Obiective realiste și monitorizabile legate de priorități bugetare clare. Strategia trebuie să fie complet integrată în procesul bugetar pentru a se asigura că resursele financiare sunt disponibile pentru a o transpune în acțiune. În schimb, formularea bugetelor trebuie să țină seama de prioritățile evidențiate în strategie.
  • Identificarea nevoilor prioritare ale capacității de dezvoltare. Aceasta include luarea în considerare a capacității instituționale, umane, științifice și financiare a părților interesate ale comunității locale, pieței și societății civile și găsirea modalităților de a umple lacunele.
  • Monitorizarea continuă și îmbunătățirea de la bun început. Acest lucru necesită dezvoltarea de mecanisme și indicatori pentru a urmări progresul, a capta lecții din experiență și a identifica necesitatea schimbărilor. Capacitățile locale de analiză și informațiile existente ar trebui utilizate pe deplin.

Administrația locală trebuie să investească în trei domenii pentru a încuraja dezvoltarea economică și creșterea veniturilor: mediul de afaceri, forța de muncă și comunitatea. 

  • Investițiile în mediul de afaceri includ sprijin general pentru afaceri și asistență financiară, programe de achiziții pentru întreprinderile mici și stimulente fiscale.
  • Programele pentru forța de muncă dezvoltă și antrenează forța de muncă locală, conectând angajații care-și susțin familiile în timp ce răspund cerințelor ferme de forță de muncă calificată. 
  • Investițiile în comunitate includ bunuri publice, cum ar fi transportul, electricitatea, telecomunicațiile și învățământul superior. 

Strategiile de dezvoltare economică de succes coordonează toate cele trei tipuri de investiții.

Fiecare administrație locală trebuie să folosească o combinație diferită de taxe pentru a finanța serviciile publice. Rapoarte care clasifică regiunea Brașov de „business-friendly” folosesc adesea componența fiscală drept criteriu primar. Dar efectul impozitelor asupra deciziilor de afaceri este mult mai complex decât doar componența impozitelor. Efectul structurii fiscale a unei administrații locale asupra dezvoltării economice include nu doar amestecul de impozite, ci și caracteristici specifice ale acestor impozite. De asemenea, depinde de povara fiscală totală din combinarea diferitelor impozite percepute.

Modalități de asistență financiară pentru dezvoltare economică sustenabilă:

  • Programe pentru împrumut
    • Acces la capital de lucru mai facil
    • Granturi din partea administrației, participarea cu o cotă parte din împrumut
    • Garanția împrumutului din partea administrației locale
    • Împrumuturi directe din partea administrației locale pentru proiecte de interes local: ex. inovație, industrie, turism sau automotive
  • Scutiri de taxe
    • Obligațiuni private
  • Programe de investiții
    • Investiții directe în companii cu profil strategic
    • Capital pentru fonduri de investiții
    • Stimulente pentru companiile de asigurare care investesc în companii locale
    • Stimulente pentru investitori privați care doresc să investească în companii locale

Pentru întreprinderile mici și mijlocii care doresc să înceapă noi proiecte, să le extindă pe cele existente sau să relocheze facilitățile, accesul la finanțare este esențial. Întreprinderile mici și mijlocii au adesea nevoie de acces la credit dincolo de ceea ce se oferă, în timp ce companiile mari caută modalități de a-și reduce costurile de finanțare. În cazul în care finanțarea rentabilă nu este disponibilă pentru proiecte importante, administrația locală poate și trebuie să ajute. În unele cazuri, întreprinderile mici și startup-urile au nevoie doar de ajutor pentru planificare și marketing pentru a obține finanțare privată.

Obiectivul programelor de finanțare este de a facilita pentru întreprinderile noi să obțină sursa de finanțare de pornire și extinderea întreprinderilor existente. în vederea îmbunătăţirii accesului IMM-urilor la finanţare, se propune realizarea următoarelor obiective specifice:

  • Dezvoltarea schemelor inovative de finanţare a IMM-urilor
  • Asigurarea eficientizării transferului de remitenţe
  • Atragerea liniilor de credit pe termen lung de la instituţiile financiare internaţionale.
  • Dezvoltarea sistemului de garantare a creditelor pentru IMM-uri.
  • Facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la achiziţiile publice.

Realizarea acestor obiective specifice din partea statului, a instituţiilor financiare, cât şi din partea IMM-urilor va duce la îmbunătăţirea oportunităţilor financiare pentru sectorul IMM-urilor, va crea un mediu stabil în care întreprinzătorii şi instituţiile financiare vor putea să planifice şi să beneficieze de investiţii pe termen lung.

Sporirea competitivităţii IMM-urilor poate fi atinsă prin realizarea următoarelor componente de dezvoltare:

  • Încurajarea spiritului inovator
  • Utilizarea tehnologiilor energetice eficiente
  • Aplicarea tehnologiilor informaţionale
  • Sporirea competitivităţii producţiei la export, inclusiv prin ridicarea calităţii producţiei.

Competitivitatea sectorului IMM depinde într-o mare măsură de nivelul implementării activităţilor inovative şi creativităţii.

Asigurarea calităţii produselor şi serviciilor conform standardelor ISO 9000 și ISO 27000, ridică „sistemul calităţii” la rangul de carte de vizită pentru orice IMM, asigurându-i competitivitatea şi prosperitatea. Prin intermediul programelor de asistenţă tehnică şi financiară, sesiunilor de training locale, vor fi îmbunătăţite capacităţile de consultanţă în implementarea standardelor.

Pentru a permite IMM-urilor să aibă acces sporit la pieţele de export, trebuie dezvoltat un sistem de acreditare şi infrastructură de certificare pentru IMM-uri şi vor fi dezvoltate capacităţi locale de certificare.

Remedierea problemelor menţionate presupune realizarea următoarelor obiective specifice:

  • Îmbunătăţirea şi dezvoltarea capacităţilor tehnice şi inovatoare ale IMM-urilor.
  • Facilitarea dezvoltării grupării IMM-urilor în clustere, incubatoare de afaceri, etc.
  • Promovarea dreptului de proprietate intelectuală pentru IMM-uri.
  • Facilitarea accesului IMM-urilor pe pieţele interne şi externe.
  • Implementarea sistemelor de management bazate pe standardele internaţionale şi europene.

Brașovul dispune de un centru pentru dezvoltarea afacerilor inovatoare (CATTIA), care este, însă, lipsit de sens fără dezvoltarea de programe care să atragă antreprenorii și investitorii în aceste zone.

O soluție este dezovltarea companiilor de investiții locale, a unor fonduri de investiții cu susținerea administrației locale, care să finanțeze cercetarea și dezvoltarea de Start-Up tehnologic, companii care ulterior să fie listate la bursă și să atragă noi investitori. Dacă o asemenea companie ar fi la început 100% companie de stat, gestionată de administrația locală, ea trebuie să atragă investitori privați, persoane fizice sau companii, iar după ce pachetul de acțiuni se va cumpăra de către acești investitori privați, ca urmare a listării la bursă, compania va deveni majoritar privată, dar va aduce sume importante pentru bugetul local, inclusiv dezvoltarea de noi afaceri și cunoștințe.

Subliniem necesitatea evidentă de creare a condiţiilor de dezvoltare a parteneriatului între antreprenori, deoarece acesta reflectă o abordare organizată, riguroasă, care echilibrează aspectele legate de responsabilităţi şi pe cele legate de relaţii dintr-un parteneriat.

Întru eliminarea obstacolelor existente şi intensificarea parteneriatelor, strategia la acest capitol îşi propune realizarea următoarelor obiective specifice:

  • Dezvoltarea parteneriatului public-privat în afaceri.
  • Facilitarea parteneriatului în afaceri ”business to business”.
  • Facilitarea participării sectorului privat la procesele de îmbunătăţire a cadrului de reglementare şi luarea deciziilor.

Realizarea obiectivelor acestei priorităţi strategice vor permite Brașovului să treacă la o etapă mai matură, mai sofisticată și mai competitivă a parteneriatelor în afaceri, aderând la comunitățile internaționale.

 

Brașovul turistic

Deși Brașovul este unul dintre cele mai cunoscute orașe ale României, din punct de vedere turistic, suntem departe de a exploata optim resursele de care orașul dispune. Acest lucru se datorează lipsei unei strategii coerente pentru turismul brașovean. 

Turismul este un domeniu de activitate care, gestionat corect, poate aduce venituri semnificative pentru antreprenori, pentru bugetul local și beneficii indirecte pentru localnici.
Lăsat la voia întâmplării, însă, poate duce la frustrări în rândul localnicilor prin fenomenul de supra-turism. În pofida percepției generale, în cazul Brașovului acest fenomen nu este însă cauzat de numărul prea mare de turiști, Brașovul având posibilitatea de a gestiona o creștere a numărului de oaspeți. 

Senzația de supra-aglomerare este dată mai degrabă de concentrarea turiștilor în câteva puncte de atracție binecunoscute (în Centrul Vechi) dar, mai ales, de gestionarea deficitară a mobilității acestora (accesul auto nerestricționat în Centrul Vechi, coroborat cu lipsa locurilor de parcare). 

Turiștii sunt frustrați că pierd mult timp să găsească un loc de parcare, localnicii sunt frustrați de traficul foarte încărcat și de poluarea (inclusiv sonoră) aferentă, mai ales în weekend-uri, comercianții pierd încasări potențiale. 

Dacă vom continua în acest mod, Brașovul va ajunge la fenomenul de supra-turism înainte de a-și atinge jumătate din potențialul turistic de care dispune. 

Situația actuală

Conform INS, în 2019 în Brașov s-au cazat 1.4 mil turiști, iar durata medie a șederii a fost de 2.3 zile la turiștii români și de 2 zile la cei străini. 82.4% din numărul total de turiști au fost români și 17.6% români. 

Cifrele suportă ajustări, statisticile nu cuprind cazările în structuri de cazare private (airbnb.com, booking.com etc).

Raportul de turiști față de populația orașului (4.8) nu este îngrijorător. Spre comparație, Praga (Cehia) a avut în 2019 circa 8 mil turiști la o populație de 1.3 mil. locuitori (un factor de 6.1). 

Prin urmare, orașul are potențial de creștere a numărului de turiști fără a atinge prea curând pragul de supra-turism, dacă gestionează bine dispersia și mobilitatea turiștilor.

Adevăratul potențial al turismului în Brașov constă însă în creșterea calitativă, creșterea notei de plată, a sumelor cheltuite de turiști în oraș. Acest lucru se poate face prin creșterea duratei șederii, a numărului de atracții și a calității acestora. 

Nu trebuie să ne mulțumim cu a atrage mase cât mai mari de turiști. Trebuie să ne poziționăm în așa fel pe piața globală a turismului citadin încât să atragem un segment de turiști cu buget cât mai mare, oferindu-le opțiuni mai multe și de calitate superioară de acomodare, servire a mesei, entertainement. 

Dacă vrem să ne inspirăm din exemple de bune practici ale altor orașe turistice, strategia de turism a Vienei pentru 2020 este “Global. Smart. Premium”. “Premium” propune exact acest lucru: experiențe deosebite oferite oaspeților, pentru care aceștia să fie dispuși să cheltuiască mai mult. 

Măsuri propuse 

Înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD), cu membrii: 

  • Primăria Brașov
  • Consiliul Județean Brașov
  • Asociații profesionale din turism din județul Brașov
  • Angajatori din turism din județul Brașov

Membrii asociați, cu rol consultativ:

  • Asociații cu activitate specializată pe turism la nivel local / regional / național 
  • Administratori ai Ariilor Protejate din județ
  • Universitatea Transilvania

Adunarea generală a asociației ar trebui păstrată suplă, max. 7 membri, astfel încât deciziile să poată fi luate rapid. 

Biroul executiv ar trebui să pornească cu cel puțin 2 persoane profesioniste în management turistic, angajate exclusiv pe criterii de competență profesională. 

Finanțare

  • Taxa de stațiune (colectată de la turiști)
  • Buget de la membrii instituții publice (primărie, CJ), pe baza unui plan anual de activități
  • Taxa de promovare (plătesc firmele din domeniu / care beneficiază de dezvoltarea turismului). Nu este reglementată momentan, ea putând fi hotărâtă prin HCL.

Angajarea, prin concurs, a unei firme de consultanță cu portofoliu internațional pe managementul destinației turistice, pentru profesionalizarea angajaților / biroului executiv. 

Pentru profesionalizare, la demararea activității, 2-3 persoane din biroul executiv ar trebui să viziteze 3 structuri similare (de ex. “Vienna Tourist Board”), pentru exemple de bune practici privind modul de organizare și funcționare.
Opinia brașovenilor ar trebui solicitată în diverse etape ale realizării strategiei prin dezbateri publice sau sondaje de opinie. 

Identitatea de oraș turistic a Brașovului ar trebui conturată în urma acestor consultări și dezbateri. Printre elementele care diferențiază Brașovul și care ar trebui evidențiate, enumerăm: 

  • Oraș verde (“capitala verde a turismului românesc“)
  • Muntele din mijlocul orașului (Tâmpa)
    – ideal pentru drumeții
    – ideal pentru bicicletă
  • Parcul Natural Brassovia – Geoparc Unesco: noi oportunități pentru turismul outdoor
  • Gastronomie locală
  • Multiculturalitate istorică (români, maghiari, sași)
  • Cetate medievală bine păstrată
  • Punct de pornire către obiective turistice din împrejurimi (cetăți, biserici-cetate, sate vechi)

Măsuri pentru un turism verde și sustenabil în Brașov: 

  • Restricționarea traficului auto în Centrul Istoric.
  • Parcări la marginea orașului (park & ride), lângă capetele stațiilor de transport în comun. 
  • Transport în comun mai atractiv (modern, ieftin) și nepoluant: doar autobuze electrice în Centrul Istoric, benzi dedicate pentru transportul în comun (inclusiv taxi / Uber), piste pt. biciclete / trotinete electrice. 
  • Extinderea treptată a zonei pietonale în Centrul Istoric, în paralel cu restricționarea traficului auto. 
  • Punerea în valoare a unor obiective mai puțin cunoscute sau subexploatate în prezent: Cetățuia, cele 36 troițe din Schei, cărările de pe Tâmpa etc.
    • Trasee tematice
  • Dezvoltarea de noi infrastructuri / servicii: modernizarea telecabinei de pe Tâmpa, trasee de bicicletă către Poiana Brașov, Râșnov etc.
  • O renaștere a vieții culturale a Brașovului care să deschidă calea spre o nouă formă de turism, cel cultural.
    • Instituții de cultură relevante (muzee, instituții ale spectacolului)
    • Festivaluri
    • Artă urbană

Cu siguranță vor apărea și alte idei / măsuri pe parcurs. Important este ca toate măsurile să se încadreze unitar într-o direcție dată de identitatea pe care Brașovul își propune să și-o construiască din punct de vedere turistic. 

 

 

 

Brașovul cultural

Avem nevoie de o repoziționare strategică a vieții culturale brașovene, atât prin valorificarea patrimoniului istoric, cât și prin adaptarea la noile direcții și tendințe din cultura internațională.

Fiind un oraș cu tradiție în turismul montan, extins acum și la turismul de sfârșit de săptămână, valoarea adăugată ar veni dintr-o construcție culturală nouă, care ar atrage și un alt fel de turism, cel cultural.

Principalele axe ale acestei repoziționări vor fi punerea în valoare a patrimoniului și tradițiilor multiculturale ale orașului, revitalizarea și extinderea ofertei muzeale, reinventarea spațiilor și evenimentelor culturale indoor și outdoor, în Brașov și Poiana Brașov.

Brașovul cultural

Cultura este cea mai importantă formă de expresie a unei comunități.
O administrație care a ignorat fenomenul cultural de toate tipurile lasă în urma sa un oraș sărac, subdezvoltat din punct de vedere cultural, despre care nu se vorbește ca obiectiv cultural, ci doar ca obiectiv de tranziție.

Cultura este importantă nu doar pentru cetățenii săi mai vechi sau mai recenți, ci și pentru turiști. Nu în ultimul rând, copiii noștri sunt educați de cultura orașului, de la arhitectura seculară până la arta contemporană. Ce producem cultural este ce va rămâne în urma noastră. 

Brașovului îi lipsește profunzimea pe care dialogul cultural îl oferă unei societăți. Deși există bazele unei minime infrastructuri și inițativă în domeniu, lipsa sprijinului administrației se vede atât în cultura instituțională cât și în cea independentă.

Printre cauzele subdezvoltării culturale a Brașovului, enumerăm:

  • Lipsa susținerii instituțiilor locale de cultură și a culturii independente
  • Lipsa oricărei cercetări profesioniste, a unei viziuni culturale care să articuleze obiective clare pentru segmentele culturii locale
  • Lipsa unei infrastructuri adaptate cererii și ofertei de servicii culturale și de timp liber
  • Planul secundar pe care au trecut, mereu, cultura și industriile creative, fiind considerate domenii neimportante
  • Abandonarea vieții culturale aproape exclusiv către organizatorii independenți   
  • Intervenția agresivă și subfinanțarea instituțiilor culturale din subordine
  • Subfinanțarea culturii independente printr-un program rigid și minor, dublată de ignorarea completă a industriilor creative

Pentru a deveni un oraș cultural, Brașovul trebuie să devină un oraș al evenimentelor, al instituțiilor culturale clasice, al muzeelor, al artiștilor, al scenelor, al publicului viu și interesat.
Se impune angajarea unor consultanți privați din domeniul management-ului cultural, care să contureze repoziționarea vieții culturale brașovene. 

 

Brașovul industriilor creative

Industriile creative sunt o ramură a economiei tot mai importantă în economia globală și națională. Acestea înglobează serviciile culturale, serviciile de divertisment și timp liber, meșteșugurile, serviciile IT&C și alte servicii din sfera creativității și inovației.

De multe ori, acestea sunt susținute de creatori independenți sau colectivuri de mici dimensiuni, ce consumă puține resurse, oferind însă o plus-valoare semnificativă societății în care își desfășoară activitatea. 

Domenile sunt variate: arhitectură, design de obiect, design grafic, design web, publicitate, comunicare, producții și difuzare de film, producții media, fotografie, creație și interpretate muzicală de orice gen, teatru, operă, galerii de artă, muzee private, spații de evenimente, spații multi-funcționale, meșteșuguri și artizanat, etc.

Acești creatori, de multe ori și antreprenori, au nevoie de un cadru în care să își desfășoare activitatea, de susținere, de încurajare a expresivității, de bugete. 

Soluțiile sunt spații de desfășurare, bugete publice, concursuri publice, infrastructură pentru susținere a activității, hub-uri, incubatoare de dezvoltare.

La celălalt capăt sunt companiile IT&C ce realizează complet sau parțial în Brașov produse digitale. 

Companiile IT sunt esențiale într-un oraș mare, ele cresc nivelul de trai și nivelul de complexitate a activităților din întreg sectorul de servicii. 

Acestea au nevoie de spații de birouri, de facilități fiscale, de o implicare activă în economia orașului. Au nevoie de o administrație abilă economic și tehnologic, care să reprezinte un partener real de dialog.

De asemenea, au nevoie de o bază de absolvenți de facultate pregătiți suficient cât să preia locurile de muncă entry level.

 

Brașovul instituțiilor de cultură

Muzee

Lipsa muzeelor și a vieții muzeale și de galerie în Brașov este evidentă. Pentru un oraș de dimensiunea și ambițiile Brașovului, artele plastice sunt subreprezentate. 

În momentul de față Municipiul Brașov nu are are NICIUN muzeu în administrare. Puținele și săracele muzee (Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Casa Mureșenilor) se află în administrarea Consiliului Județean, dar sunt mai degrabă moșteniri ale unui sistem comunist decât expresii ale nevoilor culturale contemporane. 

Singura galerie a Uniunii Artiștilor Plastici (Galeria Europa) este blocată în trecut și nu are viziunea conectată la nevoile artistice ale noilor generații.

Ne propunem revitalizarea și extinderea ofertei muzeale, atât prin crearea de muzee noi, cât și prin susținerea unor muzee private care să reprezinte 

  • obiective turistice noi 
  • motive de prelungire a sejurului în Brașov
  • locuri de muncă pentru artiștii brașoveni 
  • surse noi de venit pentru municipalitate

Trecutul industrial și socialist al orașului impune un muzeu al comunismului.
Pentru a marca istoria brașoveană a luptei anticomuniste vom susține înființarea unei Case memoriale Liviu Corneliu Babeș.

Un muzeu de artă contemporană este necesar pentru a completa oferta de cultură clasică a Muzeului de Artă, dar și pentru a inocula brașovenilor cultura artei și a consumului de artă. Sfântu Gheorghe, un oraș mult mai mic, are o galerie de artă contemporană.

 

Instituții ale spectacolului

Teatrul Dramatic are nevoie de independență și libertate creativă.
Opera Brașov are nevoie de amploarea unei astfel de instituții.
Filarmonica are nevoie de viziunea unei mari orchestre. 

În acest moment presiunea salariilor, a conducătorilor și funcționarilor numiți prin concursuri simulate își face simțită prezența în calitatea slabă a evenimentelor, publicul scăzut și ambițiile scăzute ale acestor instituții. 

Vom susține independența și bugetarea corespunzătoare a unor instituții serioase, cu tradiție, care să preia nevoile culturale ale unei metropole cu jumătate de milion de locuitori.

Vom încuraja și susține instituții noi care să concureze și să stimuleze vechile organizații: un Teatru Mic, un Teatru de Vară, Camerate.

Au apărut săli de specacole noi – Cinema Astra, Cinema Modern, Cinema Popular -, dar nu există o strategie despre conținutul acestor spații, nu răspunde nimeni la întrebarea ce se întâmplă în ele?

 

Facultăți de arte

Tinerii artiști absolvenți de liceu, deși foarte talentați, pleacă spre Cluj-Napoca, București, Timișoara, Iași sau spre alte țări pentru a-și continua cariera. Ei nu au, în Brașov, instituții care să îi preia și să le ghideze pașii mai departe, în mediul post-liceal sau universitar. 

Pentru buna dezvoltare a Brașovului și pentru racordarea la nevoile reale ale lumii cotidiene, e momentul să apară o ofertă corespunzătoare la universitățile din Brașov, în special la Universitatea Transilvania: Facultate de Arte Plastice (design grafic, grafică, pictură, scultpură), Facultate de Design (design de obiect, arhitectură, design vestimentar), Facultate de Media Digitale (editare și producție video, arte vizuale, cinematografie, producție muzicală). Asta nu înseamnă ca Brașovul să concureze cu centrele artistice de tradiție, ci să fie un oraș actual și să se adapteze la nevoile contemporane ale artelor venind cu specializări actuale.

 

Brașovul istoric

Cea mai importantă comoară a Brașovului, pe lângă cadrul natural unic, este moștenirea sa istorică. Vechile edificii medievale sunt motivul pentru care orașul nostru are anual peste un milion de vizitatori.

Centrul istoric (Cetatea Brașov) nu este doar al celor care locuiesc sau lucrează acolo, el este al tuturor brașovenilor și al celor ce îl vizitează.

Pentru protecția și buna exploatare a centrului istoric vom impune reguli noi:

  • renovarea fațadelor caselor cu arhitectură interesantă, cu personalitate
  • cercetarea și scoaterea la suprafață a istoriei caselor și monumentelor
  • combatere a mâzgăliturilor din centrul istoric, cu soluții de renovare rapidă și măsuri active împotriva vandalismului
  • tratarea centrului istoric ca spațiu cultural și de agrement prin crearea unui regulament de ocupare optimă a întregului centru cu terase, după un program adaptat nevoilor turiștilor
  • regulament de renovare, amenajare și publicitate în centrul vechi

Acest ultim punct necesită, din partea administrației, atenție sporită. Brașovul istoric este, acum, un mall în aer liber, vecin cu kitcsch-ul. Tâmplărie de plastic, intervenții grave, renovări fără respectarea trecutului sau măcar al spiritului clădirilor, reclame mult prea luminoase, vitrine mult prea colorate. Fără echilibru estetic, integrat în țesutul istoric, întreaga identitate a Brașovului vechi se pierde.

Vom accelera recuperarea Cetățuii Brașovului / Karolinenthor.

Cetățuia Brașovului va fi spațiul multifuncțional de care are nevoie Brașovul pentru a găzdui evenimente culturale într-un spațiu unic, sala polivalentă în aer liber de care am fi avut nevoie cu toții în această perioadă grea.
Bastionul Țesătorilor poate găzdui 70 de oameni la spectacole. În Cetățuie ar încăpea câteva mii de oameni pentru concerte, piese de teatru, festivaluri, expoziții etc.
Cetățuia a fost și va fi spațiul cultural cel mai potrivit pentru evenimentele culturale importante, o scenă unică în lume pentru artele performative.

Până la recuperarea sa completă vom identifica soluții de finanțare, studii, soluții de renovare și exploatare alături de istorici, arhitecți și specialiști în cultură și patrimoniu.

Al treilea edificiu complet abandonat de administrație pe care ne propunem să îl recuperăm este Cetatea Brassovia de pe Tâmpa. Ruinele acesteia ar trebui cercetate arheologic și marcate, pentru a reda orașului cea mai veche cetate a sa și a-l transforma în Orașul Celor Trei Cetăți.

Nu în ultimul rând, vom încuraja și susține cu resurse inițiativa Parcul Cultural După Ziduri. Într-un oraș cu peste 1.200.000 de turiști în condiții normale, turnurile medievale ale cetății trebuie să fie deschise și, mai mult decât atât, pline de conținut. 

Trecutul istoric al Brașovului va fi pus în valoare prin crearea și promovarea circuitelor tematice Poveștile Brașovului

 

Brașovul festivalurilor

Festivalul ca expresie a culturii contemporane are mai multe roluri sociale și culturale. El este în sine un obiectiv turistic, un pretext de conectare socială, o ocazie de comunicare între oraș și locuitorii sau vizitatorii săi.

Festivalurile aduc bani și public nou, dar mai ales dau personalitate și voce orașului. Alegerea festivalurilor este esențială pentru brandul turistic al orașului. În Brașov singurul festival susținut cu resurse serioase este Cerbul de Aur. Toate celelalte manifestări sunt grav subfinanțate, ele nereușind să devină evenimente internaționale de amploare. 

Tot un festival, de data asta unul de succes și specific orașului îl reprezintă Junii Brașovului. O tradiție ce trebuie continuată pentru că reprezintă esența orașului nostru.

Festivalul de Dramaturgie Contemporană are potențial, dar este făcut de un Teatru Dramatic blocat în trecut, iar efectele sunt vizibile. Festivalul de Bandă Desenată are un real potențial de creștere, iar Festivalul de Jazz are o tradiție pe care ne propunem s-o încurajăm.

Amural și Vibrate sunt două festivaluri care ar putea avea vizibilitate națională, fiind printre puținele din categoria lor, însă finanțarea publică este mult prea mică pentru ca ele să aducă beneficii masive orașului, pe măsura potențialului. Apărut cu un an în urmă, festivalul Tam Tam a deschis porți generoase pentru viața culturală a orașului.

Deși nu se organizează în Brașov, ci la Râșnov, Rockstadt Extreme Fest este un festival brașovean foarte important și de succes, pe care îl vom încuraja mai departe. Este dovada că evenimentele de nișă, pentru un public specilizat, au o calitate mai ridicată decât evenimentele care încearcă să mulțumească pe toată lumea.

 

Brașovul urban

Până astăzi, singura parte a orașului aflată sub lupa autorităților (deși incomplet) a fost centrul istoric. Cartierele, în schimb, sunt aproape complet ignorate, deși cel mai mult timp brașovenii și-l petrec acolo.

Din punct de vedere cultural, cartierele nu există. Ne propunem să implementăm în tot orașul mai multe măsuri ce țin de cultură:  

– O reacție la vandalism, prin măsuri menite să protejeze fațadele clădirilor, aplicate într-un cadru mai larg, în care autorii talentați de artă stradală se simt validați și susținuți de autoritățile locale, prin realizare unor zone pentru exprimare liberă (definitive sau mobile)

– Renovarea și izolarea completă a blocurilor, cu atenție la estetică. Nu vom permite renovări incomplete, fără aprobări și fără respectarea unor minime reguli de urbanism și estetic .

– Brașovul este un oraș de munte, cu tradiție săsească, construit de trei națiuni istorice. Aceste coordonate trebuie să se reflecte în arhitectura cartierelor noi și ale cartierelor vechi. Vom lua măsuri pentru tratamentul integrat al izolărilor, al mansardărilor și al construcțiilor de blocuri noi, care să țină cont de un set de reguli estetice și o viziune de oraș cultural.

– Finanțarea proiectelor culturale independente ce prevăd dezvoltarea cartierelor

– Susținerea și încurajarea apariției de spații noi, alternative, care să deservească întreg orașul și cartierele sale: teatre alternative, spații de concert, spații de repetiții, studiouri de artă. Vom identifica și inventaria aceste spații cu potențial, spre a le oferi artiștilor care să le întrețină și să le exploateze

– Patrimoniul industrial este într-un proces rapid de distrugere. Pentru a conserva, dintre-o perspectivă istorică, urmele unei epoci de peste jumătate de secol, unele spații industriale pot fi reinventate, refuncționalizate și puse în slujba orașului. Muzee contemporane, hub-uri culturale, cafenele și restaurante, organizații neguvernamentale și chiar instituții pot ocupa vechile hale ale fabricilor brașovene, reinventând moștenirea industrială. 

Brașovul sportiv

Proasta gestionare a patrimoniului sportiv și numirile politice din sportul brașovean au lăsat viața sportivă a Brașovului mult în urmă. Avem nevoie de un stadion municipal, de o sală polivalentă, de baze sportive și de management responsabil și competent.

Prin reconvertirea spațiilor dintre blocuri, prin permiterea accesului la terenurile de sport ale școlilor în afara orelor de curs, prin găzduirea unor evenimente sportive relevante și încurajarea competițiilor școlare, Brașovul poate deveni un oraș al sportului pentru toți și un oraș european de referință pentru practicarea sportului în aer liber.

Brașovul sportiv

Proasta gestionare a patrimoniului sportiv și numirile politice din sportul brașovean au lăsat viața sportivă a Brașovului mult în urmă. Avem nevoie de un stadion municipal, de o sală polivalentă, de baze sportive și de management responsabil și competent. 

Prin reconvertirea spațiilor dintre blocuri, prin permiterea accesului la terenurile de sport ale școlilor în afara orelor de curs, prin găzduirea unor evenimente sportive relevante și încurajarea competițiilor școlare, Brașovul poate deveni un oraș al sportului pentru toți și un oraș european de referință pentru practicarea sportului în aer liber. 

În ciuda multiplelor avantaje de care dispune orașul nostru, sportul brașovean a ajuns la un nivel foarte scăzut.

Condițiile elementare pentru practicarea activităților sportive sunt departe de a fi împlinite. Prima condiție este asigurarea unui climat propice activităților sportive de orice fel, or Brașovul figurează pe lista orașelor cu infringement pe calitatea aerului. 

Dealurile și pădurile din proximitatea Brașovului, propice pentru drumeții, alergare și alte sporturi, sunt supuse presiunilor imobiliare și exploatărilor silvice agresive. 

Tradiția Brașovului în practicarea sporturilor de iarnă, în stațiunile montane aflate în imediata proximitate a orașului, e din ce în ce mai afectată de iernile cu precipitații din ce în ce mai scăzute cantitativ.

Sportul de performanță Brașovean nu a stat niciodată mai prost ca acum: la fotbal – fără echipe în primele două divizii, la handbal – echipă retrogradată pentru dopaj. În prima divizie avem doar CSU Brașov (baschet feminin) și Corona (hochei). 

Patru argumente care demonstrează importanța sportului în viața noastră:

  1. Sportul înseamnă sănătate. În fapt, sportul este cea mai ieftină investiție în sistemul de sănătate.
  2. Sportul înseamnă comunitate. În jurul copiilor și tinerilor crescuți într-un mediu sportiv, cu principii sănătoase, se formează comunități puternice. Nicio altă activitate nu are atâta forță și energie de a mobiliza și reuni oameni dincolo de bariere culturale, lingvistice sau profesionale.
  3. Sportul înseamnă educație. Sportul presupune reguli, disciplină, muncă, etică.
  4. Sportul înseamnă performanță economică. O populație sănătoasă e mai productivă.

Sportul este o activitate desconsiderată pe nedrept. Iar acest lucru trebuie îndreptat în Brașov, dar și în societatea românească. 

Argumente științifice

  • Federația Mondială a Obezității estimează că, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, până în anul 2030, în țara noastră, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 – 19 ani vor suferi de obezitate, potrivit unui comunicat al clinicii Smart Nutrition.
  • Copiii și adolescenții obezi prezintă riscuri crescute de a dezvolta boli grave la nivelul întregului organism, de la cele cardiovasculare, endocrine, gastrointestinale, neurologice, pulmonare, la afecțiuni ortopedice, dermatologice, psihosociale, precum și limitări funcționale.
  • Începând cu 2018, Organizația Mondială a Sănătății a inclus dependența de jocurile video pe lista bolilor psihice (sursa: OMS). În lipsa altor activități, copiii își vor petrece mult timp pe calculator și pe jocuri. Asta le va afecta atenția, le va crește agresivitatea pentru că vor fi expuși la o multitudine de stimuli puternici și/sau le va scădea capacitatea sau dorința de socializare. 
  • 60% dintre români nu practică deloc activități sportive conform eurobarometrului privind nepracticarea sportului în statele Uniunii Europene (2016).
  • Conform Sindicatul Naţional Sport şi Tineret (SNST), 32% dintre copii din țara noastră nu practică activități sportive, iar gradul de obezitate în rândurile lor ar fi de 55%. 
  • Potrivit SNST, principalele cauze ce au făcut ca situaţia din Sport şi Tineret să fie una dezastruoasă sunt următoarele: bugetul insuficient din ultimii 20 de ani s-a situat între 0,025% şi 0,044% din PIB; lipsa investiţiilor în infrastructură; deprofesionalizarea cauzată de demotivarea financiară şi de lipsa programelor de perfecţionare; lipsa unor proiecte şi măsuri concrete pentru a relansa sportul românesc şi activităţile de tineret; imposibilitatea administrării bazelor sportive şi a taberelor de tineret din lipsa finanţării ceea ce a făcut ca un procent de 60% dintre acestea să fie nefuncţionale; dezinteresul total al politicului faţă de segmentul Sport şi Tineret.

Relansarea sportului brașovean prin măsurile pe care le propunem va aduce beneficii unui număr mare de brașoveni, indiferent de vârstă.
Admițând că sportul brașovean, pe toate palierele sale, este desconsiderat, ne propunem să producem schimbări atât pentru sportul de masă, cât și pentru cel de performanță.
Vom elabora o strategie prin care să oferim cât mai multor brașoveni posibilitatea de a practica activități sportive. Sportul de masă trebuie regândit și prioritizat.
În ceea ce privește sportul de performanță, Primăriei Brașov ar trebui să îi revină sarcina de a crea infrastructura adecvată, la costuri optime, dezvoltată cu gândul de-a o putea folosi în mai multe moduri și pentru mai mult timp. Și de-a o pune la dispoziție factorilor interesați (cetățeni, cluburi sau alte entități) într-un mod echitabil, transparent. 

Lipsa preocupării pentru sport și tineret va contribui la degradarea calității vieții brașovenilor, la îmbătrânirea prematură, vom avea o populație mai puțin sănătoasă și care va pune presiune mare pe bugetul asigurărilor de sănătate, iar formarea viitorilor adulți va fi incompletă și problematică.
Nu vom deveni o comunitate puternică, ci vom fi o sumă de indivizi care fac naveta de acasă la un punct A. Un oraș dormitor cu o populație sedentară.

Situația actuală

  • În 2007, au fost închise curțile școlilor, iar maidanele din jurul blocurilor au fost transformate, în mare parte, în locuri de parcare. Timp de 13 ani copiii din Brașov s-au dezobișnuit de a face sport. 
  • Până anul trecut au existat doar 28 de locuri amenajate pentru practicarea de activități sportive, majoritatea fiind prost întreținute și care mai mult descurajau mișcarea. Singurul capitol la care Brașovul stă bine este cel al locurilor de joacă pentru preșcolari.
  • Cele opt terenuri amenajate de Primăria Brașov în vara aceasta și care sunt pline de copii și de tineri dovedesc faptul că există o cerere foarte mare pentru infrastructură sportivă în cartiere.
  • Cei 35.8 kilometri de piste marcate pentru biciclete, cu care se laudă Primăria Brașov, nu oferă condițiile elementare folosirii acestui mijloc de deplasare, prima condiție fiind siguranța.  
  • Brandurile sportive brașovene importante sunt în moarte clinică: 
    • F.C. Brașov nu mai există și palmaresul a fost achiziționat de Primărie, dar nu ni se comunică ce se va întâmpla cu el.
    • Corona (handbal feminin) a fost implicată într-un scandal de dopaj care aruncă o pată mare și urâtă asupra modului cum se face performanță sportivă la Brașov.
  • Pe partea de infrastructură, remarcăm dispariția unor baze sportive (Municipal, Tractorul, Carpați) și inexistența unui stadion și a unei săli polivalente. 
  • În ceea ce privește sportul de performanță, Corona deține controlul asupra bazelor sportive din subordinea primăriei, beneficiază de bugete mari (peste 10 milioane de lei în 2019) și se pune problema cât de etic este acest fapt. 
  • În ceea ce privește evenimentele majore, Brașovul a ratat organizarea JO de Iarnă pentru Tineret 2020 și JO Tineret 2024. De asemenea, a ratat titlul de Capitala Tineretului din România în favoarea Iașiului.

Măsuri propuse 

Având în vedere situația tristă în care se află sportul brașovean la toate nivelurile sale, este necesară o strategie coerentă pentru cel puțin zece ani. Spun asta deoarece copiii, dar și adulții trebuie încurajați să-și descopere bucuria de a face sport și de a iubi sportul. 

Primul lucru asupra căruia trebuie să ne aplecăm ar fi calitatea aerului. Nu este recomandată practicarea sporturilor acolo unde aerul nu are calitatea corespunzătoare pentru că, prin hiperventilare, se asimilează particule nocive. 

    • Este vitală o strategie pentru sportul de masă (copii și adulți) și sportul școlar/liceal.
      • Fără lacăt pe curtea școlii
        Deschiderea curților unităților de învățământ pentru practicarea sportului, după cursuri sau în vacanțe, și alocarea de fonduri pentru acoperirea eventualelor costuri de întreținere suplimentară provenind din utilizarea mai intensă a terenurilor de sport.
        Inițiativa cetățenească Fără Lacăt pe Curtea Școlii, demarată în 2017 de Asociația Reactiv Brașov și USR Brașov, a strâns peste 10.000 de semnături. 
      • Locuri pentru practicarea de activități sportive la 10 minute de casă. 
  • Competiții și campionate pentru școli și licee
      • Realizarea unui program prin care unele săli de sport ale școlilor ar putea fi închiriate (în afara orelor de curs).
    • Infrastructură pentru biciclete
      • Piste de biciclete sigure (Vezi capitolul dedicat mobilității: “Orașul pietonilor, al bicicliștilor și al traficului relaxat”)
      • Bike park-uri
      • Skate park-uri
    • Parcul Natural Brassovia – Geoparc Unesco (vezi capitolul “Brașovul verde”)
    • Asigurarea accesului sportivilor și cluburilor la bazele sportive ale municipalității (cu îndeplinirea unor criterii transparente)
  • Sală polivalentă
      • Pe terenul fostei platforme IUS/Lemexim (vezi proiectul nostru de parc, în capitolul “Brașovul verde”), la Rulmentul sau la Triaj. Accesul trebuie să fie facil atât cu mașina personală, dar mai ales cu mijloacele de transport în comun.
      • 11-15 mii de locuri
      • O sală construită la un preț corect, nu la 83.5 milioane de euro.
      • O capacitate de aproximativ 11-15.000 de locuri ar crește substanțial potențialul Brașovului de dezvoltare, atât din punctul de vedere al sportului, cât și al turismului.
        Sala polivalentă ar oferi oportunități imense de organizare a diferite evenimente sportive, dar și culturale, naționale și internaționale.
        Exemple de evenimente care pot fi aduse în Brașov, cu eforturi minime: Campionat European de Baschet, Fed Cup (tenis), Campionat Mondial de Hochei (în cazul în care construcția permite schimbarea suprafeței într-una de gheață).
        Pe lângă organizarea de evenimente sportive, o sală polivalentă poate fi ocupată și de evenimente culturale și conferințe. Exemple: concerte, congrese, festivaluri, etc.
  • Stadion
    • 25-30.000 de locuri
    • Acces faci cu mijloacele de transport în comun, dar și cu autoturisme sau autocare
  • Odată cu realizarea infrastructurii pentru sportul de performanță, Brașovul va avea posibilitatea de a atrage evenimente sportive relevante.
  • Construirea unor baze sportive tip parc este benefică pentru promovarea activităților fizice pentru cetățenii Brașovului (având o influență pozitivă asupra sănătășii populației), dar și pentru orientarea spre sporturi noi.
    Exemplu: Baza Sportivă Gheorgheni (Cluj) care a adunat 100.000 de oameni anul trecut. Costul unei asemenea baze sportive se ridică undeva la aproximativ 4.5 – 5 milioane EUR.

O astfel de bază sportivă poate fi amplasată la intersecție de cartiere (locația poate fi stabilită în urma unei analize), astfel încât să poată fi utilizată de cât mai mulți cetățeni. Considerând dimensiunea și amploarea unei astfel de baze sportive, nu este nevoie de construirea uneia pentru fiecare cartier în parte. 

  • Sport festival, pe modelul celui organizat deja în Cluj-Napoca, destinat sportului de masă și familiilor. 
  • Cluburi sportive (inclusiv Corona Brașov)
    • Corona Brașov este un club public care a intrat în inimile cetățenilor din Brașov și ar fi păcat ca acesta să se destrame din cauza unei conduceri politice și iresponsabile. 
    • Susținerea tuturor cluburilor de profil din oraș și județ este necesară pentru dezvoltarea sportului în oraș (fie ca e sport de masă sau sport de performanță). În același timp, susținerea constantă a cluburilor locale ajută la întărirea competiției, lucru ce implicit dezvoltă sportul de performanță și la nivel național. 
    • Corona Brașov merită să aibă o conducere apolitică, bazată pe aptitudinile unor oameni de profil competenți, care să aibă măcar un minim de cunoștințe în acest domeniu.
  • Fără numiri politice în sportul brașovean!

 

Implică-te în dezvoltarea Brașovului!

Toate marile schimbări politice din ultimii ani s-au întâmplat pentru că cetățenii au decis să nu stea deoparte. Primul pas este să fii informat.

În fiecare săptămână, trimit brașovenilor pe e-mail detalii legate de activitatea pentru Brașov, inițiative ale societății civile, noutăți despre administrația orașului.