Parcul Dendrologic de la Noua

21.2 hectare de pădure erau în curs de a fi rase

Parc Dendrologic de la Noua Brasov

Drujbele nu au dormit la Brașov nici în timpul pandemiei… Cam așa s-ar putea rezuma viteza cu care a dispărut pădurea de lângă cartierul Noua. 

Exact ca în cazul drumului forestier Gorița, autoritățile locale au aprobat, cu zero consultări publice, demararea unui proiect de realizare a unui “parc dendrologic”.

21.2 hectare de pădure erau în curs de a fi rase, la propriu, în vecinătatea cartierului Noua.

Demersurile pentru aprobarea proiectului au fost inițiate de către RPLP Kronstadt încă din 2015. Prima întâlnire publică de prezentare a Parcului Dendrologic a fost organizată de către autorități abia în 27 septembrie 2019, la sediul RPLP Kronstadt.

Atenție! La 4 ani distanță de la inițierea proiectului autoritățile au făcut o primă informare publică.

Iar acum, de câteva luni, s-au apucat de tăiat. Apariția utilajelor pe teren și primii arbori puși la pământ nu prevesteau ceea ce a urmat.

Toți cei care urmărim ce se întâmplă cu pădurile Brașovului așteptam un parc dendrologic. Adică un parc cu mulți arbori, autohtoni si exotici.

Mulți brașoveni ne-au trimis fotografii din Noua, cu arbori tăiați, arbori marcați și dovezi evidente ale modului în care pădurea este distrusă.

Colegul meu din USR Braşov, Marian Spiridon, inginer silvic, a urmărit subiectul și a ajuns la concluzia că avem, din nou, de-a face cu un proiect de exploatare care ridică probleme.

Pentru realizarea Parcului Dendrologic, RPLP Kronstadt, cu aprobarea Consiliului Local Braşov, a planificat tăierea a 5.129 de arbori (aproximativ 3.400 mc), care urmează să ajungă lemne de foc.

Pe întreaga suprafaţă de 21 hectare a Parcului Dendrologic erau proiectați să rămână în picioare numai 223 de arbori, adică mai puţin de 10 arbori pe hectar.
Ca fapt divers, Parcul Central Nicolae Titulescu are cca 330 de arbori și 30 de arbuști pe o suprafață de aproximativ 3 hectare.

Aceasta în condițiile în care directorul RPLP Kronstadt afirma, în septembrie 2019, că în noul Parc Dendrologic nu se va tăia la ras și că vor rămâne în picioare 1300 de arbori.

Estimăm că, în acest moment, peste 3.000 din cei 5.129 de arbori marcați pentru tăiere au fost deja doborâți, fasonați și transportați în depozitul RPLP Kronstadt.

Am considerat că merită să salvăm arborii rămași la acel moment, pentru a păstra șansa de a face acolo un Parc Dendrologic adevărat. În acest sens, am adresat o scrisoare publică deschisă consilierilor locali ai Municipiului Brașov pentru a suspenda imediat tăierile. Și i-am invitat pe brașoveni să citească textul integral al scrisorii și să descopere neconcordanțele tehnice și legale, care ne-au făcut să ajungem la concluzia că avem, din nou, de-a face cu un proiect de abuzare a pădurii, nu cu unul de conservare și dezvoltare durabilă a fondului forestier.

I-am rugat pe brașoveni, în măsura în care erau de acord cu argumentele din scrisoarea deschisă, să le scrie consilierilor locali sau să-mi lase mie mesajele, cu angajamentul că opiniile și gândurile lor vor ajunge la decidenți.

În legătură cu problemele pe care le-am identificat în acest proiect, USR Braşov a sesizat Garda Forestieră, RPLP Kronstadt și Agenția pentru Mediu.

Aș vrea să mai amintesc faptul că Brașovul a avut un Parc Dendrologic, realizat prin munca de zeci de ani a profesorilor și studenților de la facultatea de Silvicultură.

Retrocedat foștilor proprietari împreună cu Palatul Știrbey, Parcul Dendrologic a fost apoi scos la vânzare, dar Primăria și Consiliul Local au decis să nu își exercite dreptul de preempțiune pentru a-l cumpăra.

Astfel, parcul a ajuns pe mâna unui apropiat al lui George Scripcaru, care a defrișat o bună parte din el pentru a-și construi, printre altele, un heliport.

Poate că nu suntem mulți cei pentru care contează mai mult pădurea decât elicopterele, dar știu că atunci când suntem uniți putem face multe lucruri bune împreună.

Pentru că marea majoritate a pădurilor din jurul Brașovului sunt încadrate drept păduri de exploatare, am căutat soluții pentru protecția și exploatarea rațională a acestor păduri și pentru apărarea intereselor comunității pe care o reprezint.

Nu este vorba doar despre dreptul brașovenilor de a se plimba, relaxa și de a face sport în pădurile din jurul Brașovului. Pot afirma că protejarea și conservarea pădurilor periurbane reprezintă o șansă atât pentru brașoveni, cât și pentru turismul local. O șansă pe care mulți alții n-o au și de care ar trebui să ne pese mai mult. Soluția găsită este schimbarea încadrării pădurii și constituirea Parcului Natural Brassovia – Geoparc UNESCO.

Implică-te în dezvoltarea Brașovului!

Toate marile schimbări politice din ultimii ani s-au întâmplat pentru că cetățenii au decis să nu stea deoparte. Primul pas este să fii informat.

În fiecare săptămână, trimit brașovenilor pe e-mail detalii legate de activitatea pentru Brașov, inițiative ale societății civile, noutăți despre administrația orașului.